Războiul hibrid al lui Putin ameninţă Moldova, avertizează Pentagonul şi NATO

Războiul hibrid al lui Putin ameninţă Moldova, avertizează Pentagonul şi NATO

Separatiştii din Transnistria sunt asul din mâneca Moscovei, atrage atenţia comandantul forţelor NATO în Europa

Planurile lui Vladimir Putin pentru Europa de Est nu sunt limitate la Ucraina, iar Rusia are deja privirea îndreptată spre Republica Moldova, crede Phillip Breedlove, generalul forţelor armate NATO din Europa.

Vestul nu are niciun motiv pentru a considera că Vladimir Putin îşi limitează planurile pentru Europa de Est la Ucraina, iar Republica Moldova este următorul punct pe lista Moscovei, au avertizat joi mai mulţi oficiali din cadrul Pentagonului şi NATO. 
 
„Trebuie supravegheate locurile unde o campanie mediatică puternică susţinută de Rusia urmează să fie pusă în aplicare. Este ceea ce se întâmplă în Republica Moldova”, a subliniat generalul Breedlove, de asemenea şef al Comandamentului european al armatei SUA, în faţa Congresului American. 
 
Marţi, preşedintele moldovean Nicolae Timofti a atins un punct sensibil în timpul conferinţei comune de presă cu Klaus Iohannis, când a cerut mai multe investiţii româneşti în audiovizualul de peste Prut. Afirmaţiile lui Timofti vin în contextul în care influenţa grupurilor ruse asupra massmedia din Moldova este de notorietate. 
 
„În Transnistria se află trupe ruseşti tocmai pentru a împiedica R. Moldova să se îndrepte spre Vest”, a reamintit comandantul NATO. Un astfel de focar separatist se poate închega oricând şi în regiunea Bugeac, parte a Basarabiei istorice care acum aparţine Ucrainei, scriu jurnaliştii „Moscow Times”. Pentru Kremlin, zona dintre Bugeac şi Odessa este de importanţă strategică, asigurând coridor între separatiştii din Transnistria, cei din Crimeea şi eventual către Doneţk şi Lugansk. 
 
Un alt factor de risc semnalat de analişti sunt alegerile din regiunea autonomă Găgăuzia din Republica Moldova, unde mişcarea separatistă devine tot mai puternică. 
 
În acest context, NATO şi UE trebuie să menţină sancţiunile economice aplicate Rusiei, în caz contrar existând posibilitatea ca Moscova să încerce să destabilizeze Republica Moldova şi ţările baltice, a atras atenţia recent David Cameron, premierul Marii Britanii. În cadrul aceloraşi audieri din Congresul de la Washington, mai mulţi oficiali din cadrul Departamentului pentru Apărare al SUA au atras atenţia că pericolul destabilizării este ridicat mai ales în statele est-europene care nu fac parte din NATO, dând drept exemple Republica Moldova şi Muntenegru. 
 
Moldova ar putea fi următoarea victimă a Kremlinului, însă Uniunea Europeană nu se arată gata de a-i sări în apărare, încep analiştii Institutului Legatum un amplu raport despre Republica Moldova, preluat într-un articol de publicaţia americană „Foreign Policy” la sfârşitul anului trecut. 
 
Încercând să afle care sunt motivele pentru care, în ciuda entuziasmului de acum câţiva ani, „Republica Moldova şi UE nu au trăit fericite împreună până la adânci bătrâneţe”, analiştii străini ajung la concluzia că moldovenii şi-au pierdut încrederea în Uniunea Europeană din cauza eşecului clasei politice interne de a promova cu adevărat valorile comunitare ci, în schimb, urmărindu-şi în continuare propriile interese. „Cea mai evidentă şi cea mai folositoare concluzie care se poate trage este că liderii moldoveni nu mai cred cu adevărat în valorile europene, în ciuda imaginii de loialitate afişată”, scriu analiştii. Printre principalele motive care stau acum în calea integrării europene şi care astfel lasă Moldova vulnerabilă în faţa Federaţiei Ruse se regăseşte corupţia. Sfera politică, juridicul şi presa din Moldova sunt monopolizate de un grup restrâns de persoane care folosesc puterea politică pentru a-şi atinge propriile interese. Această ambiguitate este doar unul dintre motivele pentru care ideea integrării europene a devenit din ce în ce mai puţin populară. 
 
„Moldovenii aşteaptă un angajament imediat şi vizibil faţă de Europa, însă în schimb văd aceiaşi oameni care deţin controlul şi care-şi urmăresc propriile interese”, se arată în raport. 
 
Restaurarea încrederii în statul de drept necesită transparenţă totală, încep analiştii seria de recomandări pentru Moldova.. Actele privind cursul ajutoarelor financiare acordate de UE ar trebui să fie disponibile publicului şi vizibile, iar publicarea documentelor care arată cum au fost cheltuiţi banii ar trebui să fie practică obişnuită. Privatizarea activelor statului ar trebui să se desfăşoare la vedere. Lupta împotriva corupţiei în instituţiile guvernamentale, ministere şi agenţii de stat trebuie să nu mai accepte niciun compromis. În rândul publicului trebuie să se cultive, de asemenea, o politică de „toleranţă zero” faţă de corupţie. 
 
Lipsa presei libere, una dintre principalele probleme în Moldova
 
Nu în ultimul rând, raportul scoate la iveală pericolul adus de presa controlată de un grup restrâns de politicieni şi oameni de afaceri. „Ţara are nevoie de jurnalişti puternici şi independenţi, care să aibă un singur ţel: acela de a furniza relatări obiective şi riguroase despre evenimente curente. Doar presa independentă poate educa populaţia şi îşi poate îndeplini datoria de «a patra putere în stat»”. 
 
„Este vital ca liderii europeni, care au făcut atât de multe eforturi pentru promovarea legăturilor cu Moldova, să-şi menţină angajamentul chiar şi acum, când Chişinăul a bifat toate câmpurile necesare. UE şi SUA trebuie să pună mai multă presiune pe liderii coaliţiei pro-occidentate din Moldova şi să-şi folosească influenţa pentru a-i convinge să urmeze spiritul - şi nu doar textele - acordurilor cu UE”, se arată în raport. 
 
„Membrii coaliţiei aflată la guvernare trebuie să înceteze să-şi mai folosească poziţiile politice pentru a a-şi promova interesele personale şi, în schimb, să se concentreze pe reformarea ţării şi revenirea pe drumul către dezvoltare democratică. În final, abilitatea coaliţiei de a-şi onora promisiunile cu privire la integrarea totală şi benefică în UE va depinde de angajamentul pe termen lung al acesteia faţă de standardele europene de guvernare”, conchid analiştii străini. 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: