Război de tranşee între Grecia şi UE. Strategia grecului: dezbină şi cucereşte

Război de tranşee între Grecia şi UE. Strategia grecului: dezbină şi cucereşte

Tsipras este convins că acum, cu mandat din partea a peste 61% din greci, negociază de pe o poziţie de forţă în faţa UE şi FMI

După ce s-a convins că UE şi FMI nu-i vor da ca prin minune un împrumut doar datorită rezultatului de la referendum, Tsipras îşi scoate aşii din mânecă şi pariază pe dezbinarea Uniunii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Negocierile pentru salvarea Greciei de la colaps s-au reluat marţi seară, la Bruxelles, în primul summit al liderilor UE după referendumul organizat duminică. Prima concluzie a reuniunii a fost anunţată însă dinainte ca Angela Merkel, Francois Hollande şi Alexis Tsipras să se aşeze la masa discuţiilor. De la bun început, Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a transmis că nu se va găsi o soluţie marţi seară pentru criza din Grecia, dând de înţeles că adevărata luptă între Guvernul de la Atena şi reprezentanţii creditorilor internaţionali abia acum începe, după ce ambele tabere şi-au etalat toţi aşii. 
 
Stratfor: Ce înseamnă „Nu” la referendum
 
Rezultatele plebiscitului care a avut loc duminică în Grecia a adus p victorie categorică pentru partidul de guvernământ Syriza (extremă stânga), care le-a cerut grecilor să voteze „NU” în faţa măsurilor de austeritate cerute de UE, însă Grecia va plăti scum pentru toate acestea, notează agenţia de analize geostrategice Stratfor. Majoritatea guvernelor din zona euro au anunţat că nu vor oferi condiţii mai bune Atenei. Mai important este faptul că rezultatul referendumului va crea chiar mai multe incertitudini legate de viitorul sectorului bancar al Greciei, sunt de părere analiştii.
 
Atena a solicitat deja, imediat după referendum, Băncii Centrale Europene (BCE) lichidităţi suplimentare pentru bănci elene, dependente de fondurile obţinute prin programul de asistenţă financiară de urgenţă de la începutul acestui an. Grecii făcuseră numeroase apeluri în acest sens şi înainte de sistarea negocierilor şi organizarea referendumului, conştienţi de faptul că situaţia dramatică în care se află băncile elene este problema de urgenţă majoră şi nu împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi UE.
 
Soluţia pentru criza din Grecia nu se va găsi într-o noapte şi nu în această noapte. 
Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene
 
Însă decizia Băncii Centrale Europene depinde de evaluarea sistemului bancar elen de către economiştii BCE, instituţia acordând sprijin de acest tip numai băncilor solvabile. În momentul de faţă, cu mai puţin de 500 de milioane de euro în vistierii – adică nici 45 de euro de cap de grec –, băncile elene pot fi numite oricum, dar nu solvabile.
 
De teama unui colaps bancar, Tsipras a introdus măsuri pentru controlul capitalului pe 28 iunie, cu promisiunea că vor fi de scurtă durată, dar incertitudinile politice şi financiare cresc probabilitatea ca măsura să nu poată fi anulată în curând. În plus, băncile elene nu s-au redeschis luni sau marţi, aşa cum promiteau Tsipras şi fostul său ministru de Finanţe, demisionarul Ianis Varoufakis, săptămâna trecută. 
 
Dacă BCE va refuza să dea băncilor elene fondurile necesare, Guvernul de la Atena va avea două opţiuni. Prima implică confiscarea unei părţi din depozite, aşa cum s-a procedat în timpul crizei bancare din Cipru, în vara lui 2013. A doua opţiune este mai drastică şi presupune revenirea la drahmă pentru recapitalizarea băncilor prin tipărirea de bani.
 
Abia după rezolvarea acestei probleme grave privind sistemul bancar vor putea guvernanţii eleni să discute despre reluarea negocierilor pentru acordarea unui nou împrumut de la FMI şi UE, cu o valoare de cel puţin 29 de miliarde de euro, după cum cere Atena. 
 
Sarcina nu va fi deloc uşoară. În continuare, grecii cer restructurarea datoriilor, o concesie dificil de acceptat de către creditori. În plus, de această dată pierderile nu vor mai fi suportate de creditorii privaţi ai Greciei – bănci, fonduri de investiţii – ci de guvernele din zona euro care au pus la bătaie banii pentru cele două împrumuturi de urgenţă acordate deja Greciei, în valoare totală de 240 de miliarde de euro. 
 
Strategia grecului: dezbină şi cucereşte
 
Strategia Greciei, între timp, va fi să provoace disensiuni între creditori, precum Italia şi Franţa, care s-ar putea teme de extinderea incertitudinilor pe pieţele lor financiare şi să preseze din acest motiv încheierea unui acord, scrie Stratfor. Încă o dată, principalele două voci din UE, Germania şi Franţa, se zbat pentru a găsi o abordare comună şi coordonată, exerciţiu de echilibristică dificil, având în vedere presiunile interne – atât pe plan politic, cât şi social, dar şi externe.
 
În final, criza din Grecia va testa soliditatea pieţelor financiare europene. În ultimii trei ani, ţările din sudul Europei s-au putut împrumuta la costuri scăzute datorită sprijinului potenţial al BCE, iar din 5 iulie acest sprijin va putea fi testat. În mod ironic, criza din Grecia ar putea duce la devalorizarea euro, ceea ce ar face exporturile din zona euro mai competitive, notează analiştii Stratfor.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările