Răvăşite de pandemie, Cehia şi Slovacia apelează la ajutorul Chinei şi Rusiei. Lupta politică se ascute în mijlocul crizei sanitare

FOTO Arhivă

Despărţite în 1993, Cehia şi Slovacia sunt unele din cele mai răvăşite ţări de pandemie- au unele din cele mai ridicate rate de mortalitate din Europa, şi în cazul ambelor gestionarea epidemiei în plan intern a stârnit un tumult pe scena politică, premierii ambelor ţări confruntându-se cu o scădere a popularităţii.

Cehia şi Slovacia adoptă măsuri disperate, inclusiv carantine stricte pentru a combate propagarea virusului, şi caută soluţii de ieşire din criză apelând la vaccinuri şi medicamente anti-COVID-19 dezvoltate în Rusia şi China, relatează Politico.

Eforturile de gestionare a pandemiei ale premierului ceh Andrej Babiš, respectiv ale premierului slovac  Igor Matovič au fost criticate pe plan intern ca fiind ori ineficiente, ori periculoase, în timp ce presiunile politice au tot crescut.

Cazul Cehiei 

Cu una din cele mai rate a deceselor pe numărul de locuitori din lume, Republica Cehă a fost lovită puternic de pandemie. Totodată, a avut şi un număr-record de spitalizări din cauza COVID-19 şi se confruntă cu o lipsă acută de personal medical pe care caută acum să-l aducă din mediul sanitar privat. Cu o regiune decretând stare de urgenţă de tipul celor din războaie, ministrul de interne ceh a anunţat joi că cere ajutorul ţărilor vecine pentru tratamentul pacienţilor în stare critică.

Iar cum programul de vaccinare se desfăşoară lent în Europa din pricina întârzierilor de livrare a serurilor aprobate de EMA, ţara a început să caute soluţii în afara blocului comunitar.

Săptămâna trecută, premierul ceh i-a cerut preşedintelui Miloš Zeman să apeleze la preşedintele chinez pentru a trimite în ţară vaccinul produs de Sinopharm, iar acesta din urmă a acceptat. Zeman a făcut aceeaşi solicitare şi către Rusia, pentru serul Sputnik V - aflat în curs de revizuire de către Agenţia Europeană a Medicamentelor.

În plan intern guvernul a trebuit să depăşească dispute şi negocieri tumultuoase cu partidele de opoziţie pentru a ajunge la un consens privind instituirea unei stări de urgenţă şi măsuri mai stricte de izolare - între care restricţii de deplasare şi testarea obligatorie a angajaţilor companiilor medii şi mari.

Totuşi, Centrul pentru Modelarea Proceselor Biologice şi Sociale, un ONG care efectuează modelări matematice ale fenomenelor sociale precum pandemiile, spun că măsurile sunt „insuficiente” fiind de natură să menţină rata infecţiilor şi a spitalizărilor. Astfel că „un lockdown dur în care să fie diminuate semnificativ contactele între oameni la locul de muncă poate îndeplini obiectivul de a controla dezvoltarea epidemei”.

Premierul ceh spune că un atare lockdown total este „nerealist”, întrucât ar duce la şomajul în masă. În schimb, acesta îşi pune credinţa în vaccinuri şi medicamente neautorizate - precum medicamentul de uz veterinar anti-paraziţi  Ivermectină pe care l-a importat din Bulgaria, folosindu-l pentru tratarea pacienţilor gravi internaţi într-un spital din Brno, scrie Politico. Medicamentul nu e autorizat în Cehia în timp ce însuşi producătorul american al acestui tratament a avertizat asupra folosirii lui împotriva COVID-19.

Totuşi spitalul Sfânta Ana din Brno a raportat că medicamentul a dat rezultate în cazul „vastei majorităţi” a celor 30 de pacienţi care l-au primit.

Veştile bune de pe frontul luptei cu coronavirusul au şi o miză politică: Cehia va avea alegeri parlamentare în octombrie, iar premierul ceh populist îşi vede ratele de aprobare scăzând dramatic.

Cazul Slovaciei

Slovacia se află într-o situaţie similară - aflată în valul trei al pandemiei, se confruntă cu o rată mare de mortalitate în raport cu numărul de locuitori, una din cele mai ridicate din lume. Premierul Matovič este supus unor mari presiuni politice şi ca atare caută la rândul său soluţii în afara UE, luând decizia de a achiziţiona 2 milioane de doze din vaccinul rusesc Sputnik V.

Mişcarea sa a stârnit un tumult politic ameninţând să rupă coaliţia de guvernare formată din patru partide sau riscând să-l coste funcţia de premier.

Matovič nu şi-a făcut sarcina mai uşoară când a găsit de cuviinţă să glumească spunând la un post de radio că a promis Rusiei să-i dea regiunea transcarpatică a Ucrainei în schimbul vaccinului. După reacţia indignată a Ucrainei, premierul şi-a prezentat pe dată scuzele.

Furia politică din Slovacia a fost însă stârnită de modul în care premierul a făcut paradă cu comanda sa din Rusia întâmpinând personal avionul care a fost trimis cu prima tranşă de 200.000 de doze de vaccin.

Alte 800.000 de doze vor fi trimise în martie şi aprilie, iar restul de un milion, în mai şi iunie.

Gestul de grandoare al premierului n-a rămas fără urmări - partenerii de coaliţie ai lui Matovič, partidele Pentru Oameni, respectiv Libertate şi Solidaritate au ameninţat că ies de la guvernare dacă el rămâne premier.

Ministrul de externe Ivan Korčok, din Libertate şi Solidaritate, s-a numărat printre criticii cei mai vocali ai achiziţiei vaccinului, numind într-o postare pe Facebook serul Sputnik „instrument al unui război hibrid menit să arunce îndoială asupra funcţionării UE”.

Drept răspuns, premierul a dat înapoi anunţând că producătorul vaccinului a fost de acord să anuleze comanda fără penalităţi. În acelaşi timp, a acuzat partenerii de guvernare că exploatează un „medicament care salvează vieţi” din considerente politice. Iar după ce a lansat un sondaj printre urmăritorii săi a ajuns la concluzia că anularea înţelegerii cu Rusia ar „fi cea mai mare greşeală pe care am putea-o face”.

După două zile a anunţat pe Facebook că „Sputnik nu va fi trimis înapoi în Rusia şi va salva vieţi în Slovacia. Suntem parte solidă din UE dar nu putem refuza să salvăm vieţi cu un vaccin calitativ doar pentru că e fabricat în Rusia...Nu sunt un ucigaş”.

Un sondaj din luna februarie a arătat o scădere a popularităţii partidului său „Oameni Obişnuiţi”, la doar 10,4% faţă de 25 % la alegerile parlamentare de anul trecut.

Pe de altă parte, discuţiile în interiorul coaliţiei de guvernare şi cu preşedinta populară a Scovaciei, Zuzana Čaputová, privind viitorul guvernului sunt în desfăşurare şi  nu e sigur ce impact va avea autorizarea EMA asupra comenzilor viitoare ale vaccinului Sputnik.

Într-un interviu pentru Politico, acordat înainte de izbucnirea crizei politice, Čaputová a spus: „Opinia mea - pe care am exprimat-o şi public - este că ar trebui să oferim cetăţenilor noştri vaccinuri nu doar eficiente, ci şi sigure. Pentru mine asta înseamnă înregistrarea lor la Agenţia Europeană a Medicamentelor”.