Radovan Karadjici, condamnat la închisoare pe viaţă pentru masacrele din Bosnia

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Justiţia internaţională a înăsprit în apel decizia în primă instanţă dată în cazul fostului lider politic al sârbilor din Bosnia, găsit vinovat pentru genocid şi crime de război.

Radovan Karadjici, fostul lider politic al sârbilor din Bosnia, îşi va petrece restul vieţii după gratii. Decizia este definitivă.

Verdictul în apel a fost pronunţat miercuri de Mecanismul pentru Tribunalele Penale Internaţionale (MTPI), care a preluat, din 2017, atribuţiile Tribunalului Penal pentru Fosta Iugoslavie (TPI).

În primă instanţă, la 24 martie 2016, TPI l-a condamnat pe Karadjici la 40 de ani de închisoare pentru 10 capete de acuzare în cazuri de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război în războiul din Bosnia (1992-1995).

Potrivit judecătorului Vagn Joensen şi colegilor săi, pedeapsa pronunţată în primă instanţă a fost prea blândă.

MTPI a dat astfel curs cererii acuzării, care a considerat „indulgentă“ prima decizie, dar şi unor supravieţuitori ai masacrului de la Srebrenica, comis iulie 2015 şi soldat cu peste 8.000 de morţi. Este vorba de cel mai sângeros eveniment din Europa de la Al Doilea Război Mondial încoace.

„Acest verdict vine prea târziu, dar este o zi foarte importantă pentru noi“, spune pentru AFP Nedzad Avdici, un bărbat de 40 de ani care şi-a pierdut tatăl la Srebrenica. El locuieşte şi acum în acest orăşel din estul Bosniei şi se declară indignat de faptul că sârbii contestă caracterul genocidar al masacrului.

Karadjici a fost judecat mai ales rolul avut în asediul asupra Sarajevo, masacrul de la Srebrenica şi în strămutarea de populaţii pe criterii etnice. El s-a împotrivit primei decizii, calificând-o drept „monstruoasă“ şi contestând-o în 50 de puncte. Fără succes însă.

La apel, curtea şi-a justificat decizia prin faptul că fostul lider politic sârb s-a aflat în permanenţă în contact cu autorii crimelor de la Srebrenica. În funcţia de comandant al forţelor sârbe din Bosnia, el era obligat să investigheze crimele de război. Însă nu a făcut acest lucru. De asemenea, Karadjici nu s-a arătat convingător în greşelile imputate primei decizii, potrivit MTPI, cu sediul la Haga.

Imagine indisponibilă

Srebrenica, august 2018 FOTO EPA-EFE

Un lider politic nemilos

Această decizie este una dintre ultimele în legătură cu evenimentele sângeroase care au urmat dezmembrării fostei Iugoslavii.

După fostul preşedinte sârb Slobodan Miloşevici, care a murit în timpul procesului, la 11 martie 2016, Radovan Karadjici este cel mai înalt oficial judecat pentru războiul din Bosnia.

În 2017, TPI l-a condamnat la închisoare pe viaţă pentru capete de acuzare similare pe alter egoul militar al lui Karadjici, generalul Ratko Mladici. Fostul comandant al armatei sârbilor din Bosnia, poreclit „Măcelarul din Balcani“, a făcut la rândul său apel la decizia dată în primă instanţă.

În vârstă de 73 de ani, Radovan Karadjici este primul preşedinte al Republicii Srpska (1992-1996). Activând iniţial ca psihiatru şi poet, el s-a remarcat ca un lider politic nemilos.

Căutat din 2006 de justiţia internaţională, s-a ascuns timp de 12 ani în Belgrad cu o identitate falsă. A practicat în această perioadă medicina alternativă într-o clinică privată. În cele din urmă, autorităţile sârbe l-au arestat în iulie 2008, în speranţa aderării la Uniunea Europeană. Arestarea lui a generat proteste din partea ultranaţionaliştilor sârbi.

Un monstru megaloman pentru croaţii catolici şi musulmanii bosniaci, el rămâne un „erou“ pentru mulţi sârbi ortodocşi, notează AFP.

Copreşedintele Bosniei contestă legitimitatea curţii de la Haga

Izabela Kisici, directoare executivă a Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului în Serbia, este sceptică asupra faptului că Belgradul ar putea accepta verdictul final în cazul său.

„Serbia a negat mult timp crimele de război şi atitudinea sa faţă de războiul din Bosnia nu s-a schimbat deloc“, a declarat ea, citată de AFP.

Actualul copreşedinte al Bosniei, naţionalistul sârb Milorad Dodik, care conduce împreună cu un bosniac şi un croat, s-a declarat convins marţi că Radovan Karadjici nu a luat nicio decizie împotriva civililor. La fel ca mulţi sârbi, a contestat legitimitatea MTPI.

„Personal, eu nu cred în legimitatea acestui tribunal. Nu şi-a îndeplinit misiunea, care era de a pune, prin verdictele sale, o bază la reconciliere“, a afirmat Dodik.

Potrivit AFP, Kardjici părea atât de convins de nevinovăţia sa încât îşi pregătise valiza de plecare, dar justiţia i-a infirmat optimismul. Un apropiat de-al său spunea marţi seara că se simte bine înainte de închierea procesului.

Aproximativ 100.000 de persoane au murit şi alte 2,2 milioane au rămas fără adăpost în luptele care au avut loc între 1992 şi 1995 în Bosnia, opunând musulmani, sârbi şi croaţi.

Umbra lui Karadzici în Noua Zeelandă

Radovan Karadjici este văzut erou şi de autorul masacrului din Noua Zeelandă, soldat cu 50 de morţi acum o săptămână.

Înainte de a deschide focul în două moschei, australianul Brenton Tarrant a ascultat în maşină un cântec care îl glorifică pe fostul lider politic din Bosnia. Intitulat de „De la Bihac la Petrovo“, cântecul îi încuraja pe sârbii ortodocşi în luptele purtate împotriva croaţilor catolici şi bosniacilor musulmani.

Extremistul de dreapta australian a călătorit în mai multe ţări din Balcani, fiind interesat mai ales de luptele localnilor creştini cu otomanii musulmani. El a incripţionat mai mulţi eroi naţionalişti sârbi pe arma sa, între care fostul rege Stefan Lazar.

Pe vremea Imperiului Otoman, Balcanii au fost timp de cinci secole o zonă de contact şi conflicte între lumea musulmană şi cea creştină, notează AFP.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan nu a ezitat să speculeze electoral informaţiile despre legăturile lui Tarrant cu zona balcanică, susţinând că atentatul comis de australian în Christchurch este de fapt un atac la adresa ţării sale.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite