Putin încearcă să-l atragă pe Trump în capcana Donbasului
0
Ciocnirile din estul Ucrainei testează poziţia lui Trump faţă de Rusia, în contextul în care preşedintele american „l-a lăudat de mai multe ori pe Vladimir Putin şi a vehiculat ideea ridicării sancţiunilor” impuse Rusiei, scrie „The Guardian“.
Dovadă , purtătorul de cuvânt al Kremlinulu, Dmitri Peskov, a recunoscut, miercuri, că situaţia din Ucraina este foarte îngrijorătoare şi că escaladarea conflictului din Donbas este o ocazie pentru „restabilirea dialogului şi a cooperării” dintre Rusia şi SUA, inclusiv în scopul de a „rezolva nodul ucrainean”.
Peskov a precizat că preşedintele rus Vladimir Putin şi cel american Donald Trump nu au discutat despre conflictul din Ucraina în cursul primei conversaţiei telefonice dintre cei doi, dar s-a accentuat necesitatea unei soluţii rapide a crizei din Ucraina . „ Agravarea actuală pe linia de contact, este un alt motiv pentru restaurarea grabnică a dialogului şi a cooperării dintre Rusia şi America, inclusiv în interesul rezolvarii nodului ucrainean” – a subliniat Peskov.
Cotidianul „The Washington Post“ se îndoieşte că brusca escaladare a violenţelor în regiunea Donbas, a doua zi după convorbirea telefonică dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi preşedintele SUA, Donald Trump este doar o coincidenţă.
Publicaţia americană susţine ca salvele de rachete „Grad” şi artilerie grea asurpa poziţiilor armatei ucrainene arată ca un test pentru a vedea dacă Trump va ceda presiunii exercitate de Moscova.
„ Putin a ales să declanşeze o escaladare a luptelor în Ucraina din două motive: din cauza reticenţei lui Trump de a anula sancţiunile anti-ruse sau cu intenţia de a perturba vizita preşedintelui Ucrainei Petro Poroşenko, în Germania, la cel mai puternic susţinător occidental al Ucrainei – Angela Merkel“, crede „The Washington Post“.
Scopul lui Putin este de a-l forţa pe Trump să facă unele concesii Moscovei, nu numai să ridice sancţiunile, dar şi să recunoască sfera de influenţă a Rusiei, inclusiv Ucraina. La schimb va oferi „cooperare” în lupta împotriva Statului Islamic, pe care Trup s-a angajat să-l învingă.
Daca Trump cade în plasa lui Putin , liderul de la Kremlin îşi va atinge şi un al treilea obiectiv pe care îl urmăreşte de mult: reducerea influenţei SUA la nivel mondial şi consolidarea puterii Rusiei. Aceasta este ceea ce lideri republicani din Congres, între aceştia senatorul John McCain, încearcă să-i explice lui Trump, că istoria relaţiei ultimilor doi preşedinţi cu Vladimir Putin asta demonstrwază. În cazul în care Casa Albă decide să ignore toate acestea, Ucraina nu va fi singura care pierde, subliniază „The Washington Post“.
Rusia este pregătită pentru un contact cu noul secretar de stat al SUA, Rex Tillerson, fostul director general al concernului ExxonMobil, a cărui numire a fost aprobată miercuri seara de Senatul SUA, examinând în acest sens varianta unei întâlniri în februarie la Bonn sau la Munchen, relatează RIA Novosti, citând o sursă din cadrul Ministerului de Externe rus, potrivit Reuters.
Ministerul de Externe al Rusiei a declarat joi că a simţit că noul preşedinte al SUA, Donald Trump, doreşte să coopereze cu Moscova fără prejudecăţi, în timpul convorbirii telefonice de sâmbătă cu şeful statului rus Vladimir Putin.
„S-a simţit din partea americană dorinţa de conlucrare într-o manieră pragmatică, fără fobii (antiruse), în interesul ambelor părţi“, a insistat directorul Departamentului America de Nord din MAE rus, Gheorghi Borisenko, într-o dezbatere în cadrul Consiliului Federaţiei (camera superioară a parlamentului federal rus).
El a adăugat că o astfel de abordare „este deja evidentă în contactele cu colaboratori ai lui Trump“, potrivit RIA Novosti.
Washingtonul cere un armistiţiu imediat
În plină tranziţie diplomatică a erei Trump, Departamentul de Stat a protestat faţă de violenţele care agită estul Ucrainei, şi a cheamat la un armistiţiu imediat în Ucraina, notează „Le Point“.
Statele Unite ale Americii „sunt profund îngrijorate de recenta creştere a violenţei în estul Ucrainei“, în apropiere de Avdiivka pe linia frontului, unde mii de civili sunt fără energie electrică sau încălzire, se arată într-un comunicat al Departamentului de Stat.
Şi secretarul general al NATO a cerut Rusiei să îşi folosească „influenţa considerabilă” asupra rebelilor din estul Ucrainei, pentru a pune capăt „celei mai grave intensificări a încălcărilor” unui armistiţiu fragil.
Ucraina a primit asigurări că relaţiile bilaterale dintre SUA şi Rusia „nu vor fi efectuate în detrimentul Ucrainei“.
Reprezentantul permanent al Statelor Unite la ONU, Nikki Haley, a dat asigurări Kievului că noua administraţie americană nu va recunoaşte anexarea Crimeea de către Rusia, a anunţat, miercuri, ambasadorul Ucrainei pe lângă ONU, Vladimir Eltcenko.
Potrivit diplomatului, în urmă cu câteva zile a avut o întrevederea cu Nikki Haley şi i-a produs o impresie foarte bună.
„Haley a confirmat principiile de bază în ceea ce priveşte politica SUA faţă de Ucraina, inclusiv sprijinul necondiţionat al integrităţii noastre teritoriale", a declarat diplomatul ucrainean.
Confruntările militare continuau miercuri în estul Ucrainei, între armata ucraineană şi insurgenţii proruşi, bilanţul fiind de 10 morţi şi zeci de răniţi în ultimele 48 de ore, relatează site-ul agenţiei Associated Press.
Insurgenţii proruşi au lansat noi atacuri cu obuze asupra localităţii Avdiivka, situată la nord de oraşul rebel Doneţk şi aflată sub controlul armatei ucrainene. Obuze au căzut şi în oraşul Doneţk.
Cel puţin zece persoane au murit, iar alte zeci au fost rănite în confruntări, conform celui mai recent bilanţ.
Administraţia prooccidentală de la Kiev şi Moscova se acuză reciproc de amplificarea confruntărilor militare.
Avdiivka este un orăşel situat la doar şase kilometri de bastionul separatiştilor, Doneţk, pe partea aflată sub controlul forţelor ucrainene. Este unul dintre puţinele locuri în care războiul nu a încetat cu adevărat niciodată, în ciuda acordului de la Minsk.
Lupte grele se duc mai ales în jurul parcului industrial de la periferia oraşului apărat de către trupele ucrainene. Separatiştii încearcă să ocupe această zonă, cel mai probabil cu scopul de a împinge linia de demarcaţie cât mai departe de Doneţk.
Mai bine de jumătate din populaţia oraşului Avdiivka locuieşte în apropierea liniei de front. Recentele atacuri s-au soldat cu întreruperea aprovizionării cu energie electrică, apă şi, parţial, cu căldură. În prezent, în regiune se înregistrează temperaturi de până la -20 de grade Celsius. Autorităţile au ordonat începerea evacuării a mii de civili pentru a evita o catastrofă umanitară.
Pentru aprovizionarea oraşului cu electricitate şi apă, importantă este cocseria din zonă - una dintre cele mai mari din Europa. Aflată constant sub tirul rachetelor, fabrica şi-a sistat o parte din producţie.
Situaţia din estul Ucrainei s-a agravat încă de la sfârşitul anului 2016. Pe lângă Avdiivka şi în alte zone din regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk s-au purtat lupte grele. Conform presei de la Kiev, după uciderea mai multor soldaţi în regiune în luna decembrie, trupele ucrainene ar fi lansat o ofensivă în urma căreia şi-ar fi extins teritoriile controlate.
De asemenea, ostilităţi se înregistrează şi în sud-estul ţării, în oraşul Mariupol, a anunţat un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării de la Kiev.
Actuala escaladare a conflictului aminteşte de evenimentele petrecute în urmă cu aproximativ doi ani. Ciocniri violente s-au înregistrat atunci în jurul aeroportului Doneţk. Luptele de pe linia de demarcaţie au determinat guvernul ucrainean şi pe mediatorii din occident să negocieze direct cu separatiştii. În februarie 2015 a fost semnat Acordul de la Minsk. Însă implementarea acestuia a fost blocată printre altele fiindcă guvernul de la Kiev impune un armistiţiu de durată ca precondiţie pentru concesii politice.
Observatorii din Kiev presupun că, prin reluarea ostilităţilor, separatiştii pro-ruşi vor să determine Ucraina să facă noi concesii.
Consiliul de Securitate al ONU a cerut în unanimitate încetarea focului în Ucraina
Consiliul de Securitate al ONU a cerut în unanimitate încetarea focului în Ucraina, după patru zile de confruntări soldate cu cel puţin 13 morţi. Consiliul a aprobat un text redactat de Ucraina, căruia Rusia nu i s-a opus, după o reuniune cu uşile închise.
Membrii Consiliului şi-au „exprimat îngrijorarea profundă cu privire la deteriorarea periculoasă a situaţiei din estul Ucrainei şi impactul acesteia asupra populaţiei civile”. Ei au „condamnat utilizarea armelor interzise prin acordurile de la Minsk de-a lungul liniei de contact în regiunea Doneţk, fapt care a condus la morţi şi răniţi, inclusiv civili”.
La fel, la Bruxelles, Uniunea Europeană a cerut „încetarea imediată a luptelor”. În declaraţia oficiala a UE, semnata de Federica Mogherini, încălcarea armistiţiului este numita „flagrantă”.
Anterior, Secretarul General al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, a făcut apel la toate părţile implicate în conflict să înceteze imediat ostilităţile şi să respecte regimul de încetare a focului în forma în care este definit în Acordul de la Minsk.
Tot aşa, însărcinata SUA cu afaceri pe lângă OSCE Kate M. Byrnes s-a adresat Consiliului Permanent OSCE din Viena, informând că in urma distrugerii în bombardamentele provenite din partea separatiştilor a centralei termice din Avdiivka, aproape 20.000 persoane sunt acum lipsite de căldură, apă şi electricitate.
Poroşenko vrea referendum pentru aderarea Ucrainei la NATO
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a declarat că este dispus să organizeze un referendum cu privire la perspectivele de aderare a Ucrainei la NATO, scrie publicaţia ucraineană „Zerkalo Nedeli“.
„Cu patru ani în urmă, doar 16% dintre ucraineni sprijineau ideea aderării Ucrainei la NATO. Acum procentul este de 54%. Ca preşedinte mă ghidez după opiniile poporului meu — voi organiza un referendum cu privire la perspectivele Ucrainei de aderare la NATO“, a insistat Poroşenko, într-un interviu recent pentru publicaţia germană Berliner Morgenrost.
Petro Poroşenko a spus că va face tot posibilul pentru a obţine aderarea ţării sale la NATO dacă această idee va fi sprijinită în cadrul unui referendum.
În decembrie 2016, conform rezultatelor sondajului realizat de Grupul sociologic „Rating“ din Kiev şi de Centrul de studii sociale şi de marketing „SOCIS“, 47,2% dintre ucraineni ar vota pentru aderarea Ucrainei la NATO într-un eventual referendum.
În noiembrie 2015, preşedintele Petro Poroşenko a declarat că Ucraina ar avea nevoie de cel puţin şase-şapte ani pentru a corespunde cerinţelor în perspectiva unei eventuale aderări la Alianţa Nord-Atlantică.
În prezent, Ucraina şi NATO au un „parteneriat special“, iar relaţiile lor sunt reglementate de o „cartă“ semnată în 1997. De atunci, multe s-au schimbat atât în plan internaţional, cât şi în Ucraina, care se confruntă cu un conflict separatist în estul ţării, alimentat de Rusia, stat vecin care în 2014 a anexat peninsula ucraineană Crimeea din Marea Neagră, notează Zerkalo nedeli, care remarcă faptul că toate aceste schimbări au creat o atmosferă cu totul nouă pentru relaţiile dintre Ucraina şi NATO.
Se încarcă comentariile...
