Puci bancar în Bulgaria. Cearta dintre doi oligarhi pune în pericol întregul sistem bancar

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Grupul Corpbank are printre acţionari VTB, a doua bancă din sistemul bancar rus după active, deţinută în totalitate de Guvernul de la Moscova
Grupul Corpbank are printre acţionari VTB, a doua bancă din sistemul bancar rus după active, deţinută în totalitate de Guvernul de la Moscova

Preşedintele bulgar a anunţat dizolvarea Parlamentul şi organizarea de alegeri anticipate la 5 octombrie. Decizia a fost cauzată de o criză bancară acută, iscată de cearta dintre doi oligarhi care se acuză reciproc de tentativă de asasinat. Una dintre băncile împinse în pragul colapsului are printre acţionari şi statul rus, iar criza bancară vine la scurt timp după ce bulgarii au pus beţe-n roate proiectului South Stream al ruşilor.

Sistemul bancar bulgar a fost ţinta unui atac extern, care are ca scop destabilizarea statului, au acuzat pe rând oficialii de la Sofia, în frunte cu preşedintele, premierul, directorul băncii centrale şi ministrul Internelor. După naţionalizarea controversată a băncii Corpbank, a patra după activele deţinute în sistemul bancar bulgar, la 20 iunie, bulgarii au început să primească mesaje SMS şi e-mailuri prin care erau avertizaţi să-şi scoată cât mai repede banii din banca First Investment Bank - a treia ca mărime după active. În faţa filialelor băncii s-au format cozi de câteva sute de persoane şi, doar din cauza acestor mesaje, bulgarii şi-au retras în două zile peste 555 de milioane de dolari din conturi. 

Panica iscată a fost picătura care a dat pe dinafară într-o scenă politică deloc stabilă. Socialiştii au anunţat că sunt dispuşi să iasă din parlament şi să permită organizarea de alegeri anticipate în această toamnă, după ce au venit la putere în mai 2013, tot în urma unor alegeri anticipate organizate la presiunea protestelor în masă. Luni, preşedintele de dreapta Rosen Plevneliev a anunţat dizolvarea parlamentului şi organizarea de alegeri anticipate pentru 5 octombrie. Deocamdată, sondajele arată că principalul favorit este partidul GERB, condus de fostul premier Boiko Borisov, care a câştigat şi alegerile din mai 2013, dar nu a reuşit să formeze o coaliţie pentru a guverna. 

Naţionalizarea Corpbank a stârnit o serie de controverse care readuc în lumină pe de-o parte legăturile puternice dintre Sofia şi Moscova, iar asta într-o perioadă în care criza ucraineană a scos la iveală reticenţa europenilor în a-şi pune în pericol relaţia cu Rusia, indiferent de costuri sau ameninţări. Pe de altă parte, criza bancară arată încă o dată puterea pe care o au oligarhii asupra economiei bulgare. 

Totul a început la 18 iunie, atunci când în presă au apărut informaţii că magnatul Delian Peevski şi-a mutat toate afacerile de la Corpbank. Peevski, un mogul media extrem de controversat, a cărui numire în fruntea Agenţiei pentru Securitate Naţională din Bulgaria a stârnit ample proteste anticorupţie în primăvara anului trecut, era cel mai mare client al Corpbank.

Miliardarul a confirmat mutarea afacerilor, precizând că a luat decizia din cauza unei dispute cu Tsvetan Vassilev, principalul acţionar al băncii, care deţine un pachet majoritar de peste 50% din acţiunile acesteia. Peevski susţinea chiar că Vassilev a plătit un asasin pentru a-l ucide, informaţie preluată iniţial de biroul procurorului general al Bulgariei, care apoi a renunţat la acuzaţii şi şi-a cerut scuze public pentru ceea ce a numit „o greşeală”. În schimb, Vassilev susţine că Peevski este cel care a angajat un mercenar pentru a-l lichida. 

Fiind vorba despre a patra bancă din sistemul bancar bulgar, autorităţile au decis să intervină pentru a elimina riscul de extindere a crizei de lichidităţi, anunţând naţionalizarea temporară a băncii, cu numirea unor administratori speciali pentru o perioadă de trei luni. În acest interval, banca centrală a Bulgariei urma să acorde şi o linie specială de creditare pentru a asigura necesarul de lichidităţi al Corpbank. Depozitele populaţiei erau astfel garantate de stat, iar acţionarii grupului bancar suportau doar pierderile cauzate de prăbuşirea acţiunilor. 

Situaţia a scăpat însă de sub control atunci când ministrul de finanţe al Bulgariei a anunţat că planul nu va fi pus în aplicare şi, în schimb, statul va cere acţionarilor să recapitalizeze banca pentru a evita o criză de lichiditate. Doar că acest anunţ a iscat, la rândul său, o nouă serie de controverse. 

Al treilea acţionar al Corpbank, după mărimea pachetelor de acţiuni deţinute, este grupul rus VTB Bank, după Tsvetan Vassilev şi un grup de investiţii al statului Oman. VTB este un grup bancar deţinut de statul rus şi ocupă locul al doilea în sistemul bancar al Rusiei după valoarea activelor. În toamna lui 2011, în plină criză euro, VTB a fost unul dintre giganţii ruşi care au condus aşa-zisa „debarcare” a ruşilor în Europa, când mari companii ruse investeau şi cumpărau masiv în Uniunea Europeană, profitând de eforturile guvernelor de a aduce bani în vistierii. 

Atunci, VTB a cumpărat, printre altele, şi o participaţie majoritară în cadrul companiei naţionale de tutun controlată de guvernul bulgar. Astfel că ideea de a salva de urgenţă Corpbank, cu fonduri din bugetul public, a stârnit indignare în rândul contribuabililor bulgari şi reprezintă principalul motiv pentru care ministrul Finanţelor de la Sofia s-a opus planului de recapitalizare cu bani publici. 

În mijlocul acestor dezbateri, bulgarii au început să primească săptămâna trecută mesaje SMS şi e-mailuri în care erau sfătuiţi să-şi scoată imediat banii din bănci, acestea fiind pândite de o criză iminentă de lichidităţi. Prima vizată era First Investment Bank, care a ajuns şi ea în pragul colapsului din cauza retragerilor masive. Sesizând riscul de extindere a crizei în întregul sistem bancar, guvernul bulgar a anunţat că alocă 1,5 miliarde de euro pentru a acoperi necesarul de lichiditate al celor două bănci, în ciuda opoziţiei faţă de această propunere. 

Mişcarea a fost una în tandem cu UE: Comisia Europeană a anunţat luni că acordă o linie de creditare de 1,67 miliarde de euro pentru a asigura un flux constant de lichidităţi în sistemul bancar bulgar, deşi, în acelaşi ton cu Sofia, Bruxelles-ul a subliniat că nu există niciun pericol şi nicio problemă legată de băncile din Bulgaria. Cu toate acestea, intervenţia Comisiei a alimentat temerile conform cărora în sistemul bancar bulgar există o criză de lichdităţi suficient de acută pentru a reprezenta un risc pentru întregul sistem bancar din UE. 

Bulgarii au reacţionat atât de puternic la zvonurile privind iminenţa unor falimente bancare din cauza unui episod dramatic din 1996-1997, când Bulgaria s-a confruntat cu o acută criză bancară. Atunci, 14 bănci au intrat în faliment, iar guvernul bulgar a fost nevoit să înfiinţeze o celulă de urgenţă pentru a stabiliza cursul levei, moneda naţională. Din 1999, de la apariţia monedei euro, Sofia a fixat cursul levei în raport cu euro, la 0,5 euro/ leva. 

Bulgarii au anunţat săptămâna trecută că sistează lucrările la gazoductul South Stream, finanţat în mare parte de compania-monopol rusă în sectorul gazelor naturale, Gazprom. South Stream reprezintă principala rută prin care Rusia încearcă să scoată din ecuaţie Ucraina atunci când îşi trimite gazele în Europa. În urmă cu două săptămâni, Gazprom a sistat toate livrările de gaze cu destinaţia Ucraina din cauza unui litigiu care se întinde pe ani întregi privind datoriile ucrainenilor la ruşi. 

Peste jumătate din gazele pe care Rusia le vinde în Europa tranzitează Ucraina. Gazprom continuă să folosească gazoductele de pe teritoriul Ucrainei pentru a-şi onora exporturile către Europa, însă Kievul poate decide în orice moment să nu-şi mai pună infrastructura la dispoziţia ruşilor, ceea ce ar isca o nouă criză a gazelor precum cea din iarna lui 2009. 

La începutul acestei luni, Comisia Europeană a somat Sofia să sisteze lucrările la South Stream, reclamând în primul rând faptul că South Stream Bulgaria a fost însărcinată cu proiectarea, finanţarea, construcţia şi operarea conductei fără vreo procedură care să permită concurenţa şi transparenţa. 

Un alt motiv de îngrijorare îl reprezintă acordurile cu subcontractorii, care avantajează anumite companii bulgare şi ruse. Aceasta după ce s-a aflat că societatea Stroytransgaz, deţinută de Ghenadi Timcenko, unul dintre cei mai bogaţi oameni din Rusia, aflat pe lista persoanelor sancţionate de SUA în urma crizei din Ucraina, va construi tronsonul bulgăresc al South Stream. 

image
Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite