Protestele care ucid şi realitatea măsurilor restrictive din Europa

FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Nu există apus de soare fără ca-n ziua respectivă, în ultimul an, să nu aud o părere despre COVID-19, măsuri guvernamentale şi restricţii, cele mai multe „opinii” fiind precum cele ale tuturor despre fotbal: Toţi teoretizăm fotbalul şi criticăm jucătorii, antrenorii sau arbitrii, la fel şi în cazul COVID-19.

În acelaşi timp, consider că dezbaterea pe orice subiect este absolut necesară, cât timp există măsura echilibrului şi a bunului simţ în argumentaţie. 

Nu doresc să trăiesc într-o societate care să se raporteze la gândirea unui singur Binefăcător, pentru care cetăţenii sunt numere fără personalitate aşa cum scria Evgheni Zamiatin în distopia „Noi” şi nici în „Minunata lume nouă” a lui Huxley, în care cărţile sunt arse, implicit gândirea alternativă este sugrumată iar singura cultura acceptată este cea reprezentată de perceptele unui singur conducător.

În „bula” mea, de român care locuieşte în Cluj-Napoca şi uneori în Brad, Hunedoara, în aceste zile, dacă să presupunem că aş fi fost într-o situaţie critică şi ar trebui să fiu internat la ATI, realitatea este următoarea: Acum două zile, Prefectul de Hunedoara anunţa că la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Deva nu mai erau locuri la ATI iar în Cluj-Napoca, în aceeaşi zi, Prefectul de Cluj anunţa că nu mai sunt locuri la ATI, nici pe secţiile normale COVID...

Nu am să comentez cum s-a format adunarea de protestatari din ultimele zile, însă principala lor „revendicare” şi anume măsurile stricte impuse de autorităţi este o aberaţie, România fiind o ţară cu  restricţii sub media statelor din Uniunea Europeană.

Lista de revendicări a protestatarilor este foarte conspiraţionist-populist realizată, o listă care nu vine cu propuneri alternative, cu soluţii tehnice, ci doar creşte numărul de cazuri de infectaţi prin participarea la proteste şi implicit rata celor care ajung la ATI. Aceste proteste ucid, nu aduc libertate!

Pe de altă parte, în aceeaşi notă, critica lipsei de măsuri din partea guvernului de strânsură este legitimă şi am să amintesc două mari eşecuri: Incapacitatea guvernului într-un an de zile de a creşte substanţial numărul de paturi ATI şi falimentarea industriei HoReCa.

Dar ca să lămurim minciuna din esenţa protestelor şi anume ce restricţii au luat alte state europene şi Anglia, vă rezum: 

Anglia - Premierul Johnson: „Rămâneţi acasă, salvaţi vieţi”

În contextul în care Marea Britanie a suferit un declin de 250 miliarde de lire în 2020, în ianuarie 2021, într-un mesaj televizat, Boris Johnson declara: „Trebuie să introducem în Anglia un lockdown pentru a controla noua variantă de coronavirus (...) Aceasta înseamnă că trebuie să rămâneţi acasă”.

Domiciliul nu a mai fost părăsit decât pentru activităţi necesare, cum ar fi mersul la muncă sau la medic, şcolile s-au închis iar practicarea sportului în timpul liber nu a mai fost permisă.

Germania a prelungit lockdownul până pe 18 aprilie

Iniţial, în martie, se dorea o „linişte de Paşte”, însă după negocieri aprinse, cancelarul Angela Merkel şi premierii celor 16 landuri au hotărât că nu vor exista relaxări de Paşte.

Nici HoReCa din Germania nu este mai fericită: În acest an, hotelurile, pensiunile şi restaurantele rămân închise în continuare, aşadar nu vor fi posibile concediile în Germania. Restricţiile de contact rămân în continuare în vigoare şi sunt posibile doar întâlnirile private între două locuinţe, la care să nu participe mai mult de cinci persoane peste 14 ani.

Franţa - Emmanuel Macron a anunţat un nou lockdown la finalul lunii martie

În Franţa cele mai multe magazine rămân închise şi de la ora 19 este interzisă circulaţia fără un motiv întemeiat. Măsurile dure care s-au aplicat săptămâni la rând în 19 regiuni administrative ale Franţei au fost extinse pentru patru săptămâni la nivelul întregii ţări.

Restricţiile de circulaţie pe timpul nopţii au intrat în vigoare în toată Franţa de la ora locală 19:00 şi sunt valabile până la ora 6:00. De asemenea, s-au închis mai multe centre comerciale şi au fost limitate deplasările la cel mult 10 km de casă, dacă nu există un motiv întemeiat.

Ministrul Finanţelor, Bruno Le Maire, a apreciat că noile măsuri de carantină vor duce la suspedarea temporară a activităţii în 150.000 de companii din Hexagon, care vor genera pierderi de 11 miliarde de euro pe lună.

Finlanda - de la model de urmat în 2020, la starea de urgenţă din 2021

Dacă în 2020, Finlanda părea să facă bine faţă pandemiei şi să fie chiar un moderl european, situaţia epidemiologică s-a deteriorat şi guvernul finlandez a decretat starea de urgenţă.

În luna martie, deci până cum o săptămână, barurile, cafenelele şi restaurantele au fost închise în zonele în care epidemia este considerată fie în faza de accelerare, fie în cea de transmitere comunitară iar premierul Sanna Marin i-a îndemnat pe finlandezi să evite întrunirile, să poarte măşti şi să păstreze distanţa socială.

Italia a intrat din nou în lockdown la nivel naţional în luna martie, cu excepţia Sardiniei

În cele mai multe regiuni din Italia, deplasările au fost permise doar din motive profesionale şi sanitare, precum şi pentru aprovizionare cu produse alimentare. Sporturile în aer liber au fost permise doar individual iar elevii s-au întors la cursurile online.

La un an de la primul lockdown din Europa, Italia a depăşit 100.000 de decese provocate de COVID-19 iar economic, conform helocal.it, PIB-ul Italiei s-a contractat cu 8,9% în 2020!

Cât despre alte ţări, vă rezum, în Cehia, nu au voie să se întâlnească mai mult de două persoane din locuinţe diferite, Ungaria, vă reamintesc, a închis graniţele pentru cetăţenii străini şi toate sectoarele economice neesenţiale sunt închise, în Grecia turistică, până în 5 aprilie s-a putut circula numai între orele 5 şi 21, doar cu un motiv întemeiat, pe motiv sanitar, profesional sau pentru mişcare în aer liber. Toţi turiştii care au sosit în Grecia au fost obligaţi să se testeze şi au intrat într-o formă de carantină.

Prin urmare, măsurile din România nu au fost mai dure ca media europeană, dimpotrivă, iar protestele anti nimic cu siguranţă au generat doar creşterea ratei de infectare, implicit moarte.