Protestele din Bulgaria, explicate: mafioţi, procurori, politicieni, fonduri UE, oameni simpli. Ce legături există între toate aceste elemente

De două luni încoace, mii de bulgari ies în fiecare seară în stradă pentru a manifesta, spun ei, împotriva unui sistem oligarhic mafiot care a capturat statul şi şi-a înfipt adânc tentaculele în cadrul instituţiilor, mai ales în sistemul judiciar, mass-media şi serviciile de securitate. Protestatarii cer demisia premierului Boiko Borisov şi a procurorului-şef Ivan Gheşev, numit „Şeful”.

Mulţi bulgari sunt supăraţi de faptul că perspectivele lor şi ale copiilor lor sunt înfrânate la ei în ţară, cea mai săracă din UE, unde o elită mafiotă acţionează deasupra legii şi are un control larg asupra economiei. Criza din această vară a oferit exemple uimitoare ale obrăzniciei oligarhilor bulgari. Potrivit unor sondaje efectuate recent, 80% dintre bulgari consideră corupţia foarte răspândită la ei în ţară, în timp ce peste 70% susţin în general protestele anti-corupţie, care devin tot mai tensionate, inclusiv cu apeluri la „o mare răscoală naţională”.

Bulgaria se află „într-o criză a statului de drept”, scrie Politico, care face o incursiune în felul în care ţara vecină a ajuns în această situaţie.

Cine este mafia bulgară?

Oligarhii şi mafioţii din zilele noastre din Bulgaria îşi au originea în serviciul de spionaj din era comunistă, care a umplut vidul de putere din anii ’90, marcaţi de confruntări sângeroase. Aceştia au acaparat industria naţională şi au făcut contrabandă cu arme şi droguri. Cel mai influent dintre ei era cu siguranţă fostul luptător şi agent al securităţii de stat Ilia Pavlov, care a ajuns la conducerea unui conglomerat numit Multigrup. Pavlov a fost ucis de un lunetist în 2003, dar generaţia sa de ofiţeri ai poliţiei secrete şi alţi asociaţi încă acţionează la scară largă în ţara vecină.

Ce făcea Borisov în anii ’90 în afara legii?

Boiko Borisov are, la rândul său, un pedigree de om dur, fiind campion de karate şi gardă de corp a fostului dictator comunist Todor Jivkov. Un mafiot proeminent l-a acuzat că are legături cu un grup infracţional care percepe taxe de protecţie, numit SIC, foarte puternic în anii ’90. Premierul bulgar neagă vehement acest lucru şi se prezintă drept un luptător împotriva corupţiei. Totuşi, protestatarii şi preşedintele bulgar Rumen Radev îl văd ca fiind principalul protector al mafiei.

Omoruri comise de crima organizată?

Mai puţine în comparaţie cu anii anteriori aderării la UE. De fapt, vărsarea de sânge a scăzut foarte mult odată cu intrarea în noul mileniu. Când Bulgaria s-a integrat în UE, în 2007, s-a trezit sub supravegherea judiciară a Bruxellesului. Unele grupări mafiote şi-au continuat activităţile, dar într-un ritm mai redus.

Într-un final, Bulgaria a eşuat în reformarea justiţiei şi nu a condamnat niciodată politicieni de vârf sau capi mafioţi.

Actuala criză de corupţie provine parţial din faptul că, acum lipsiţi de temerea represiunilor din partea UE, oligarhii revin la tacticile din anii ’90 pentru a ţine sub controlul lor economia.

Una dintre principalele reclamaţii ale protestatarilor este că UE continuă să pompeze bani fără a cere în schimb respectarea statului de drept, ceea ce alimentează în mare parte mafia.

Fondurile UE fac parte din problemă?

Da. Un ministru al Agriculturii şi un ministru adjunct al Economiei au demisionat anul trecut în urma unui scandal legat de utilizarea fondurilor UE pentru construcţia unor vile private.

Agricultorii spun că multe ferme care primesc milioane de euro de la UE sunt doar pe hârtie, nu şi în realitate. Licitaţiile pentru infrastructură, cum ar fi autostrăzile, sunt împărţite în mici porţiuni, astfel încât cât banii să ajungă la cât mai mulţi „prieteni”. Lucrările publice sunt deseori întârziate, ceea ce necesită noi contracte şi fonduri.

Cu toate acestea, Bruxellesul şi Berlinul nu l-au criticat pe Borisov. El este, la urma urmei, un aliat-cheie al cancelarului german Angela Merkel şi al preşedintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen în Partidul Popular European, de centru-dreapta.

Ce a declanşat protestele din 2020?

Hristo Ivanov, fost ministru al Justiţiei şi şef al partidului anticorupţie „Da Bulgaria”, a aprins butoiul cu pulbere la 7 iulie. Într-o transmisiune în direct de pe o barcă gonflabilă, Ivanov a arătat cum unul dintre principalii sforari ai ţării, Ahmed Dogan, preşedinte onorific al partidului etnicilor turci din Bulgaria (şi, de asemenea, un agent din epoca sovietică cu numele de cod Sava) a ocupat ilegal o plajă publică de la Marea Neagră situată în faţa palatului său şi s-a înconjurat de agenţi de securitate ai statului pe post de gardieni personali.

De ce au ieşit oamenii în stradă?

Magnaţii care cotropesc spaţiile publice şi munţii de construcţii urâte, de regulă ilegale, au fost mult timp motive de nemulţumire, dar cazul Dogan a aruncat ţara într-o criză explozivă a statului de drept.

Preşedintele Rumen Radev, aliat cu Partidul Socialist, a ieşit în faţa publicului şi a subliniat asupra faptului că Ahmed Dogan şi puternicul său aliat, magnatul media Delian Peevski, nu aveau dreptul la protecţie de stat. Procurorul-şef Ivan Gheşev şi-a pus oamenii în acţiune şi a arestat doi consilieri prezidenţiali, act văzut de mulţime ca o răzbunare.

Ivanov i-a acuzat pe Dogan şi Peevski că au deturnat sistemul de justiţie în scopul lor. Protestatarii au umplut străzile pe 9 iulie, considerând acţiunea lui Gheşev împotriva preşedinţiei drept o trecere a liniei roşii.

Cum a reacţionat Borisov?

Premierul bulgar s-a băgat în necazuri chiar de la începutul crizei, protejându-i pe Dogan şi Peevski.

Protestele au acumulat un asemenea impact, încât Dogan şi Peevski au fost nevoiţi să renunţe la agenţii lor de securitate plăţiţi de stat.

După alte dezvăluiri din întregul spectru politic, Boiko Borisov a intervenit şi pentru a-l opri pe Ahmed Dogan să folosească o centrală electrică din Marea Neagră în scop personal.

Dar furia faţă de politizarea flagrantă a sistemului judiciar nu mai putea fi potolită.

Care este problema în justiţie?

Multe dintre dezvăluirile tot mai îngrijorătoare din ultimele luni se concentrează asupra modului în care sistemul judiciar - susţinut de interlopi cu arme, dar păzit de poliţie - a fost folosit pentru a dărâma oameni de afaceri rivali. Doi oameni de afaceri au susţinut că sistemul judiciar i-a ameninţat că va opri tratamentul medical al unor rude dacă nu vor ceda o serie de bunuri.

De ce unii protestatari afişează bannere inscripţionate „Opt Pitici”?

„Opt Pitici” este numele unui restaurant din Sofia unde a avut loc o întâlnire care a ajuns să simbolizeze starea de rău naţională.

Povestea a fost expusă de Fondul anticorupţie al Bulgariei, un ONG dedicat transparenţei sociale. Potrivit unei relatări, procurorii au ajutat la confiscarea unei companii de ascensoare prin ameninţarea proprietarului chiar în acest restaurant.

De ce vor mafioţii o firmă de ascensoare?

Este vorba din nou de accesul la fonduri UE. Ori UE va da bani pentru reabilitarea blocurilor vechi din Bulgaria.

Proprietarul companiei de ascensoare l-a declarat pe Peevski ca fiind forţa din spatele doborârii sale, dar acesta din urmă a spus, prin mass-media pe care o deţine, că acuzaţia respectivă este fantezistă.

Un alt caz extrem de controversat implică doi fraţi producători de baterii care susţin că sunt atacaţi pe nedrept de către justiţie, în timp ce procurorii îi acuză de manipulare necorespunzătoare a deşeurilor.

Ce spun procurorii şi Guvernul Borisov despre aceste cazuri?

De aici încep jocurile de fum şi oglinzi. Oficialii din sistemul judiciar se prezintă ca fiind băieţii buni care îi protejează pe bulgarii umili şi vârstnici de criminali şi spun că există o armată sinistră de oligarhi care spune minciuni despre ei.

Gheşev a declarat că va privi „obiectiv” cazul companiei de ascensoare, indiferent dacă este vorba despre „opt pitici, zece negri mititei sau oricare alte personaje comice”. Însă bulgarii sunt sceptici în legătură cu această declaraţie.

Procurorii şi guvernul pun protestele pe seama unui baron al cazinourilor, Vasil Bojkov, numit „Craniul”. În timp ce Guvernul îl acuză pe Bojkov că finanţează protestele, acesta din urmă acuză statul că l-a extorcat de milioane de euro.

Pe de altă parte, tabăra de centru-dreapta şi de extremă dreapta din jurul lui Borisov susţine că protestele fac parte dintr-un complot vizând aducerea lui Radev şi a Partidului Socialist, pro-rus, la putere. (De fapt, Borisov şi partidul său GERB păstrează, de asemenea, legături cordiale cu Kremlinul).

Dar oare aceste argumente îi conving pe protestatari?

Nu. Există prea multe semne ale instituţiilor capturate şi politizate. Recent, proprietarul unui lanţ de magazine de jucării a declarat că statul l-a luat în vizor imediat după ce şi-a exprimat sprijinul pentru proteste. De cealaltă parte, Guvernul s-a apărat afirmând că momentul percheziţiilor a fost „întâmplător”. Acum unii protestatari vin cu jucării la demonstraţii în semn de solidaritate.

Eşti în siguranţă dacă nu deţii un magazin de jucării sau o firmă de ascensoare?

Nu chiar. Frustrarea creşte în legătură cu o cultură politică de patronat în care sunt necesare legături cu GERB pentru obţinerea unui loc de muncă. Chiar şi întreprinderile mici trebuie să plătească atenţii oficialităţilor locale, inclusiv în mezeluri, după un caz notoriu. 

Din nou Ilia Pavlov

O întoarcere la înmormântarea lui Pavlov în 2003 poate explica situaţia Bulgariei de astăzi.

O telegramă scursă pe WikiLeaks arată cum ambasadorul american de atunci la Sofia, James Pardew, notează că Dogan a fost acolo şi nu a făcut „nicio încercare de a ascunde relaţia sa strânsă cu preşedintele ucis al Multigrup”. „Craniul” era şi el acolo. Premierul de atunci (şi fostul rege) a trimis un elogiu. Şi, pentru a completa puzzle-ul, Pavlov poate fi văzut într-o fotografie plimbându-se împreună cu tânărul pe atunci Peevski.

„Nu este de mirare că protestatarii din Bulgaria îşi doresc ţara înapoi”, conchide Politico.