Proteste masive în Belarus. Lukaşenko a scos tancurile pe străzi şi s-a afişat din nou cu o armă în mâini precum dictatorii africani VIDEO

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Zeci de mii de belaruşi au protestat din nou, în weekend, cerând demisa preşedintelui Aleksandr Lukaşenko. Pentru a-i speria, acesta a scos trimis tancurile pe străzi, iar el s-a afişat din nou cu o armă în mână . Gestul, demn de un mafiot sau de un dictator african, ii va înfuria pe belaruşi, nu-i va înfricoşa.

Arestările făcute de autorităţile din Belarus au scos duminică în stradă zeci de mii de protestatari, la Minsk. Zeci de mii de belaruşi au mărşăluit în centrul capitalei, în cea mai recentă dintre demonstraţiile în masă făcute împotriva conducătorului autocrat, aflat de 26 de ani la putere, Aleksandr Lukaşenka.

Coloanele protestatarilor s-au reunit în ceea ce se numeşte Marşul Păcii şi Independenţei către Piaţa Independenţei din Minsk, care anterior fusese înconjurată de forţele de securitate.

Mulţi participanţi au fluturat steagurile roşii şi albe, simbol al opoziţiei faţă de regimul lui Lukaşenka.

Poliţia a blocat avansarea mulţimilor în mai multe zone ale oraşului şi a reţinut cel puţin 125 de protestatari în apropiere de Piaţa Independenţei şi în alte zone, potrivit Ministerului de Interne.

Protestatari paşnici au fost duşi în dube ale poliţiei, în timp ce alţi manifestanţi strigau „ruşine”.

Vehicule blindate au fost aduse în Minsk şi parcate lângă reşedinţa lui Lukaşenka „pentru a consolida securitatea personalului”, a declarat Ministerul de Interne.

Imagine indisponibilă

Publicaţia rusă de stat RIA Novosti a publicat o fotografie a lui Lukşenka plimbându-se prin reşedinţa sa cu o armă automată pe care a spus că a primit-o de la secretarul său de presă. Nu este clar dacă fotografia a fost făcută în aceeaşi zi. Duminica trecută, liderul de la Minsk a fost văzut purtând o vestă antiglonţ şi ţinând în mână o armă de asalt.

 Ministerul de Interne a confirmat arestarea a 140 de persoane, duminică, odată cu ieşirea masivă a populaţiei în capitala Belarusului, Minsk, potrivit BBC. 

Între timp, Kremlinul a anunţat că preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, şi omologul său din Belarus, Aleksandr Lukaşenka, se vor întâlni în săptămânile următoare la Moscova. Cei doi lideri au avut duminică o convorbire telefonică despre consolidarea relaţiilor bilaterale, pe fundalul protestelor masive, antiprezidenţiale din Belarus.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat că Rusia este pregătită să trimită un contingent de forţe de ordine în Belarus, „dacă este necesar”, în eventualitatea comiterii unor „jafuri”, pentru a restabili ordinea în Belarus, pe fondul protestelor care contestă rezultatul alegerilor prezidenţiale din 9 august în urma cărora preşedintele Aleksandr Lukaşenko ar fi obţinut al şaselea mandat cu peste 80% din voturi.

Liderul de la Kremlin se teme să nu păţească precum omologul său de la Minsk. Populaţia din ţara sa e pe cale de a-şi pierde răbdarea, ceea ce îi face pe preşedinte Vladimir Putin şi pe Aleksandr Lukaşenko să recurgă la ciomag şi seringă. The Economist compară ceea ce se petrece acum în Rusia, de la Moscova la Habarovsk, în Extremul orient al Siberiei, unde populaţia îşi cere înapoi guvernatorul arestat, cu evenimentele care au schimbat faţa Europei în 1989.

Atât Putin, cât şi Lukaşenko, aveau un pact cu populaţia, prin care aceasta trebuia să se ţină departe de politică în schimbul bunăstării. Acum, populaţia simte că dictatorii şi-au încălcat promisiunea. Trecutul imaginar şi gloria invocată de Putin nu mai funcţionează. Asta nu înseamnă însă, estimează The Economist, că regimurile de la Moscova şi Minsk se vor prăbuşi rapid. Dar, în ciuda afirmaţiilor unor figuri importante ale regimului, precum ministrul de externe Serghei Lavrov, pericolul cel mare pentru Putin şi Lukaşenko nu vine din exterior, ci din nemulţumirea descentralizată a populaţiei.

Ironia face că cineva ca Aleksei Navalnîi este poate ultimul lider al opoziţiei în stare să controleze furia străzii. Absenţa lui Navalnîi nu face să scadă intensitatea protestelor, ci doar le face mai puţin previzibile.

Lukaşenko, în vârstă de 65 de ani, care conduce Belarusul de 26 de ani, şi-a arătat hotărârea de a rămâne la putere, în ciuda a peste două săptămâni de proteste împotriva rezultatelor alegerilor prezidenţiale din 9 august, care au dat liderului Belarusului al şaselea mandat.

Reprimarea demonstraţiilor e tot mai condamnată de Occident, iar miniştrii de externe ai Uniunii Europene sunt aşteptaţi să acorde sancţiuni în această săptămână oficialilor din Belarus pentru rezultatul controversat al alegerilor prezidenţiale şi represiunea împotriva protestatarilor paşnici.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite