„Vrem să ajutăm radioteleviziunea publică să-şi pună în aplicare propriul motto: Este dreptul vostru să ştiţi totul“, a strigat Boško Obradović în megafon. Apariţia preşedintelui partidului sârb naţional de dreapta „Dveri“ a fost una mai degrabă neobişnuită - în interiorul sediului televiziunii de stat RTS.

Obradović a pătruns în sediu alături de alţi politicieni de opoziţie şi de aproximativ 50 de manifestanţi, în timp ce alte câteva sute de persoane protestau în faţa clădirii din centrul capitalei Belgrad. Poliţia a reuşit abia câteva ore mai târziu să-i dea afară pe intruşi din sediul RTS. Au existat imagin cu scurte intervenţii în forţă asupra unor protestatari izolaţi, dar tesiunile nu au escaladat şi mai mult.

Acţiunea de protest a avut loc simbolic la ora 19:30, ora la care încep ştirile de seară la RTS, care se bucură de regulă de audienţă ridicată. Dar milioanele de sârbi care urmăresc programul află rarisim de acolo despre protestele care au avut loc în peste 90 de oraşe din Serbia. Începând din decembrie, zeci de mii de sârbi au ieşit pe străzi pentru a demonstra împotriva „dictaturii“ de la Belgrad şi în favoarea statului de drept, libertăţii presei şi alegerilor libere.

Vučić adoptă o atitudine combativă

„Nu mă tem. Nu pot să-mi pierd decât viaţa. Voi lupta mai departe pentru Serbia, acesta este lucrul cel mai important“, a răspuns numărul unu de la Belgrad, Aleksandar Vučić, în nota sa melodramatică obişnuită. Preşedintele i-a numit pe politicienii de opoziţie drept „bătăuşi“ şi „fascişti“, care ar vrea să ajungă la putere cu ajutorul violenţei.

În timpul conferinţei de presă de duminică a şefului statului, mii de sârbi au înconjurat palatul prezidenţial şi au protestat zgomotos cu muzică, fluierături şi scandări anti-Vučić. Demonstranţii au reuşit să treacă de un lanţ format de poliţişti şi au adus un camion cu boxe lângă clădirea prezidenţială. Au avut loc ciocniri violente.

Iniţial, oameni din toată ţara doreau să se strângă la Belgrad pentru o mare demonstraţie pe 13 aprilie. Dar lucrurile pot evolua şi mai repede iar politicianul de opoziţie Borko Stefanović a declarat reporterului DW aflat la faţa locului: „Să sperăm că acest guvern mai are atâta raţiune încât să ne îndeplinească rapid cererile“. Un atac asupra acestui politician a declanşat de altfel protestele din decembrie. Stefanović şi alţi doi colegi au fost bătuţi de bărbaţi suspectaţi că ar fi apropiaţi guvernului sârb.

Opoziţia se formează

Chiar dacă mulţi protestatari refuză încă să sprijine concret o grupare de opoziţie, se formează pas cu pas „Alianţa pentru Serbia“ ca forţă principală a protestelor. Din aceasta fac parte diverse formaţiuni, de la naţionalişti, la mişcări civice, până la politicieni de stânga.

Aceste proteste extinse sunt cea mai mare provocare de până acum pentru Vučić, care conduce cu mână de fier Serbia de şapte ani. Lista reproşurilor care i se aduc este lungă: nepotism, legături cu crima organizată şi politică clientelară pentru membrii Partidului Progresului, al cărui şef este. Fiecare al zecelea din cei şapte milioane de sârbi este membru al acestui partid - carnetul de partid este considerat garanţie pentru locuri de muncă bune şi cadouri electorale.

Vučić a divizat opoziţia prin preluarea controlului asupra presei din ţară. În afara unui post TV prin cablu şi a unor săptămânale cu tiraj redus, şeful statului este ridicat în slăvi de presa mainstream, care îi atacă simultan pe criticii săi.

Proteste şi la Berlin

„În mod clar, Vučić este enervat profund de faptul că protestele durează atât de mult“, spune politologul din Belgrad Boban Stojanović. Preşedintele sârb trebuie să evite crearea unei imagini de reprimare brutală a protestelor de către poliţie. Acest lucru ar transforma demonstranţii în victime iar situaţia ar putea scăpa de sub control. „Dacă opoziţia va spori presiunile, poate că se va ajunge în cele din urmă la eliberarea mass-media, la mai multă democraţie şi să sperăm la alegeri libere“, a declarat Stojanović pentru DW.
Proteste Serbien Berlin

Proteste ale sârbilor şi la Berlin

Fostul politician naţionalist Vučić respinge toate acuzaţiile care i se aduc. El ar urmări să conducă ţara înspre UE, mulţi ar crede chiar că el este persoana potrivită care să pună capăt conflictului de decenii cu Kosovo, pe care Belgradul nu-l recunoaşte ca stat independent. Un scenariu auzit des în Serbia: cu concesiile făcute Kosovo, Vučić ar fi obţinut la schimb tăcerea UE faţă de represaliile puse în aplicare în propria ţară.

În context, au avut loc în premieră şi proteste la Berlin, unde 50 de sârbi s-au strâns la Alexanderplatz, pe ploaie, pentru a sprijini manifestaţiile de acasă. „Vrem ca oamenii din Berlin să-i întrebe pe politicienii trimişi de ei în parlament de ce sprijină regimul autocrat din Serbia“, a spus Ljubica Šljukić Tucakov pentru DW. Tânăra ligvistă care trăieşte de şase luni la Berlin a organizat protestele, pe care doreşte să le continue.

În Balcanii de Vest, situaţia este fierbinte în prezent în mai multe locuri: mii de oameni au ieşit pe străzi pentru a cere mai multă democraţie şi în Albania, Muntenegru şi partea sârbă din Bosnia. Observatorii politici au început deja să vorbească de o „Primăvară Balcanică“.

Nemanja Rujevic - Deutsche Welle