Prevederile esenţiale conţinute în textul intitulat On the protection of the Union’s budget in case of generalised deficiencies as regards the rule of law in the Member States“ sunt simple: suspendarea sau reducerea plăţilor. Parlamentul European sau Consiliul pot primi dreptul de a bloca sau de a debloca finanţarea, asigurându-se în acelaşi timp protecţia beneficiarilor finali, precum cercetătorii ştiinţifici sau organizaţiile societăţii civile.

Cum a demarat procesul?

Pe 3 mai, Comisia Europeană înaintează o propunere pentru reglementare legislativă privind protecţia bugetului Uniunii în cazul constatării apariţiei unor deficienţe generalizate în respectarea de către un Stat Membru a regulilor statului de drept, inclusiv ameninţări la adresa independenţei justiţiei, decizii arbitrare sau nelegale luate de autorităţile publice, limitări puse în calea anchetării, urmăririi penale sau condamnării pentru încălcarea legii. În termenii acestei propuneri, Comisia putea face direct Consiliului propuneri pentru sancţiuni cu privile la acordarea banilor europeni. Acestea măsuri, în proiect, includeau suspendarea plăţilor, reducerea sau chiar încheierea angajamentelor legale (a plăţilor) sau transferul banilor către alte programe. Pe 17 august a fost dată publicităţii opinia Curţii Europene de Conturi şi pe 3 octombrie, coraportorii din PE au prezentat propunerea de Raport.

Ce apare nou, care sunt dezvoltările propuse de propunerea actuală?

Noile reguli au fost aprobate de către Comitetul pentru control bugetar şi de Comitetul pentru buget (43 de voturi favorabile, 9 împotrivă şi 3 abţineri) şi vor fi supuse votului în plenară în şedinţa de pe 16 ianuarie.. Este foarte greu de imaginat că propunerea nu va trece sau că vor exista probleme majore la nivelul Consiliului UE, în şedinţele care vor fi prezidate de miniştrii români Tudorel Toader şi Carmen Dan, căci este de presupus ca votul să aibă loc în perioada Preşedinţei române a Consiliului UE. Din păcate, nu am regăsit vreun europarlamentar român printre „actorii de primă linie“: astfel, coraportorii din partea comitetului pentru buget şi a celui pentru control bugetar sunt Petri Sarvamma (PPE) Gardiazabal Rubial Eider (S&D). Ai noştri nu sunt incluşi nici măcar în gurul de „shadow rapporteurs“ trimişi din partea fiecărui grup politic, nu le-am regăsit numele nici pe lista celor desemnaţi de comitetele din PE care au trebuit să formuleze opinii pe Raport (adică cel pentru dezvoltare regională, cel pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne sau cel pentru probleme constituţionale).

Printre precizările interesante care apar în acest text, o avem pe cea care spune că activitatea Comisiei Europene în acest domeniu se va face împreună cu un grup de experţi independenţi, prima şi cea mai importantă sarcină fiind „stabilirea existenţei unor deficienţe generalizate în respectarea sregulilor statului de drept“, decizând apoi măsurile punitive care, evident, pot să însemne suspendarea plăţilor de la bugetul european sau reducerea nivelului de prefinanţare. Această decizie va fi implementată după ce a fost aprobată de Parlament şi Consiliu. După ce Statul Membru va remedia deficienţele constatate de către Comisie, Parlamentul şi miniştrii din UE vor putea debloca fondurile respective.

Dar, chiar dacă se află sub o asemenea măsură restrictivă, guvernul Statului Membru respectiv va trebui să implementeze în continuare programul sau programele vizate şi să facă la timp toate plăţile cuvenite către beneficiarii finali precum cercetătorii ştiinţifici sau organizaţiile societăţii civile. Iar sarcina Comisiei Europene va fi să ofere asistenţă beneficiarilor respectivi şi să se lupte pentru a se asigura că ei îşi primesc fondurile cuvenite.

Odată cu decizia privind luarea unor asemenea măsuri, Comisia Europeană va propune Parlamentului European şi Consiliului ca banii care corespund valorilor afectate de măsurile respective să fie transferaţi în rezerva bugetară. Această decizie va fi aplicată efectiv după patru luni, asta în cazul în care Parlamentul European, cu majoritate de voturi, sau Consiliul, cu majoritate calificată, amendează sau resping propunerea respectivă. 

Citat în materialul transmis în urmă cu puţin timp de serviciul de presă al PE, Gardiazabal Rubial Eider spunea: „Respectul statului de drept şi al valorilor UE sunt principiile esenţiale pe care se clădeşte proiectul european. Niciun guvern nu poate viola aceste vor suferi consecinţele“.

Iar Petri Sarvamaa adăuga: „Ne putem aştepta la o implementare corectă a unui management financiar adecvat doar din partea unei guvernări şi a unor sisteme judiciare care respectă statul de drept. Unui guvern care contrazice aceste principii nu ar trebui să i se permită implementarea bugetului european – banii contributorului european – aşa cum îşi doreşte ... Cel mai important aspect al acestui mecanism este protecţia oferită beneficiarilor finali – în modelul nostru, asta este valoarea adăugată faţă de propunerea iniţială a Comisiei. Am inclus şi Parlamentul European în procedura democratică de decizie, prin aceasta întărind dimensiunea de control democratic a fiecărei decizii ce va fi luate“.

Poate de-abia acum înţelegeţi valoarea acelei Rezoluţii adoptate de PE în legătură cu încălcările statului de drept în România, ţară care va conduce dezbaterile finale ale Consiliului pe această temă în JAI. N-am înţeles atunci, s-ar putea ca de-abia acum să vedem cu adevărat ce ni s-a întâmplat şi ce nu ştiau europarlamentarii noştri că avea să se întâmple.