Propaganda rusă agită fantoma unui atac al României împotriva Transnistriei. Fost consilier al lui Putin: „Operaţiune militară cu sprijinul NATO”
0
Un fost consilier apropiat al lui Vladimir Putin acuză România că va ataca în curând Transnistria, după care va „anexa” Republica Moldova.
În contextul războiului din Ucraina, propaganda rusă agită din nou, la fel ca în anii disoluţiei Uniunii Sovietice (1989-1991) şi în alte vremuri tulburi ulterioare, fantoma unui atac al României împotriva Transnistriei, o entitate separatistă prorusă din estul Republicii Moldova. Noile declaraţii survin pe fondul unor explozii misterioase în Transnistria.
„În viitorul apropiat, va începe un atac militar împotriva Transnistriei. Iar apoi România plănuieşte să anexeze Moldova”, a declarat luni politologul Serghei Markov pentru „Pravda”.
Politologul rus susţine că România ar avea sprijinul NATO în acest sens. În plus, el îşi imaginează deja, în acord cu discursul tipic al regimului de la Moscova, scenariul unor „represalii politice masive” împotriva ruşilor şi proruşilor din Transnistria.
„România, cu sprijinul NATO şi cu participarea armatei ucrainene, intenţionează să pună mâna pe Transnistria şi să efectueze represalii politice masive împotriva tuturor susţinătorilor Rusiei. Acest lucru va pune Rusia într-o poziţie foarte dificilă. După operaţiunea militară, România plănuieşte anexarea Moldovei”, spune Markov.
Ziarul rus menţionează că Serghei Markov nu este singurul care prevede un astfel de scenariu. Anterior, fostul aşa-numit ministru al Apărării al aşa-numitei Republici Populare Doneţk, Igor Strelkov, a spus că deţine informaţii precum că România are în plan „ocuparea” Republicii Moldova.
De asemenea, „Pravda” ţine să sublinieze că aceste declaraţii survin în contextul unor explozii la sediul „Ministerului Securităţii de Stat” din Transnistria.
Explozii la Tiraspol FOTO deschide.md
Conform administraţiei separatiste de la Tiraspol, sediul departamentului său de securitate a fost atacat luni după-amiaza cu un lansator de grenade. Mai multe ferestre ale clădirii au fost sparte. Nu s-au înregistrat victime. Însă separatiştii nu au formulat până acum nicio acuzaţie referitor la posibili atacatori.
Alte două explozii au fost anunţate luni dimineaţă de separatiştii transnistreni. Acestea s-ar fi produs în localitatea Maiak, din raionul Grigoriopol, la 45 de kilometri nord-est de Tiraspol. Imaginile difuzate de partea transtrineană arată două antene de telecomunicaţii afectate.
Atacuri asupra unor antene de telecomunicaţii raportate de transnistreni
Republica Moldova a pus exploziile de la Tiraspol pe seama unor tentative de tensionare a regiunii. „Biroul politici de reintegrare îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu incidentul care s-a produs astăzi în oraşul Tiraspol. Potrivit informaţiei disponibile, persoane neidentificate au efectuat împuşcături din aruncător de grenade asupra sediului aşa-numitei structuri de securitate din regiune. Conform datelor preliminare nu există victime sau persoane rănite. Obiectivul urmărit de incidentul de astăzi ţine de crearea pretextelor pentru tensionarea situaţiei de securitate în regiunea transnistreană, ne-controlată de autorităţile constituţionale. În acest context, Biroul politici de reintegrare cheamă la păstrarea calmului şi împreună cu instituţiile naţionale competente monitorizează evoluţiile cazului menţionat”, se arată într-un comunicat.
La rândul ei, Ucraina a denunţat o provocare din partea Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB, fostul KGB). „În mod evident, acest caz este una dintre numeroasele măsuri provocatoare organizate de FSB (serviciul de securitate rus) pentru a insufla panică şi sentimentul anti-ucrainean”, a reacţionat Ministerul ucrainean al Apărării.
Serviciile ucrainene de informaţii (SBU) notează că exploziile de la Tiraspol nu a fost o surpriză pentru conducerea Transnistriei. Pe 22 aprilie, Vadim Şmalenko, secretarul aşa-numitei Comisii de Stat pentru Situaţii de Urgenţă a regiunii transnistrene, i-a scris o scrisoare lui Volodimir Bîcikov, şeful districtului Kamenski. Era vorba de pregătirea urgentă (până la ora 16.00 din aceeaşi zi) a informaţiilor privind disponibilitatea şi amplasarea „punctului protejat de apărare civilă al oraşului”, indicând numele obiectivului, adresa de cazare, tipul structurii de protecţie. În absenţa unui astfel de punct de apărare civilă, s-a ordonat să se creeze unul imediat. „Practic, cu trei zile înainte de incident, liderii PMR (transnistreni, n. red.) se pregăteau deja pentru acesta şi se ocupau de construcţia unui buncăr sigur şi confortabil”, arată SBU.
Cu ajutorul Moscovei, Transnistria s-a desprins de Republica Moldova în contextul destrămării Uniunii Sovietice. Un conflict armat a avut loc în primăvara anului 1992 între cele două părţi, Tiraspolul fiind susţinut cu militari, arme şi ajutoare de altă natură de Moscova. Trasnistria este dependentă de Rusia, care menţine circa 2.000 de militari în regiune în pofida asumării unor angajamente pe plan internaţional privind retragerea lor.
Moscova ameninţă Chişinăul
Săptămâna trecută, un comandant rus a dat de înţeles că Republica Moldova este în vizorul ţării sale.
Într-o declaraţie făcută la o reuniune a întreprinderilor din cadrul complexului militaro-industrial rus, Rustam Minekaev, adjunctul comandantului Districtului Militar Centru, a spus că Moscova urmăreşte în cea de-a doua fază a războiului preluarea controlului total asupra regiunii Donbas, precum şi asupra sudului Ucrainei, pentru tăierea accesului la mare şi sufocarea exporturilor ţării vecine. În plus, potrivit lui Minekaev, controlul asupra sudului Ucrainei îi va permite Rusiei „să sară în ajutorul” separatiştilor din Transnistria.
„Controlul asupra sudului Ucrainei înseamnă, de asemenea, un culoar către Transnistria, unde observăm, de asemenea, cazuri de opresiune a populaţiei rusofone”, a susţinut el.
Kievul a denunţat noul obiectiv militar al Moscovei. „Apetitul Moscovei continuă să crească. De-acum încolo obiectivul ei în sudul Ucrainei este accesul spre Transnistria, unde susţine că ruşii sunt oprimaţi. Evident că următoarea ţintă a armatei de jefuitori şi violatori este Republica Moldova. Ceea ce dovedeşte încă o dată că Ucraina luptă astăzi pentru securitatea Europei”, a reacţionat pe Twitter consilierul prezidenţial Mihailo Podoliak.
Ca urmare a ameninţărilor formulate de Minekaev, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene de la Chişinău l-a convocat vineri pe ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, Oleg Vasneţov, pentru a-şi exprima „îngrijorarea profundă” faţă de declaraţiile unui reprezentant al Ministerului Apărării de la Moscova.
„MAEIE califică aceste declaraţii drept nefondate şi în contradicţie cu poziţia Federaţiei Ruse de susţinere a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, în frontierele recunoscute la nivel internaţional”, se arată într-un comunicat.
Totodată, Republica Moldova a atras atenţia că, potrivit Constituţiei sale, este un stat neutru şi a solicitat ca acest principiu să fie respectat de toţi actorii internaţionali, inclusiv de către Rusia.
A fost vorba de a doua convocare a ambasadorului rus la MAEIE în decurs de o săptămână. Cu o zi înainte, Oleg Vasneţov fusese chemat la sediul diplomaţiei moldovene pentru a i se atrage atenţia asupra „retoricii neconstructive şi inacceptabile” a purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, la adresa preşedintei Maia Sandu şi pentru a i se transmite ca „evenimentele istorice” să nu fie „instrumentalizate în scopuri de propagandă”. Miercurea trecută, Zaharova s-a arătat deranjată de decizia autorităţilor de peste Prut de a interzice prin lege afişarea literelor „Z” şi „V”, promovate ca simboluri ale invaziei lui Putin în Ucraina, precum şi a panglicii Sfântului Gheorghe şi a ameninţat că „Rusia va răspunde, iar aceste răspunsuri vor fi dureroase”.
Se încarcă comentariile...
