„Pactul pentru Oraşe Libere”. Primarii care cer bani europeni pentru a lupta împotriva populismului

Primarii a patru ţări central-europene s-au aliat pentru a face miercuri o propunere inedită la Bruxelles: bani pentru a lupta împotriva populismului sau bani contra valori, relatează Politico.

Primarii oraşelor Bratislava, Budapesta, Praga şi Varşovia, care anul trecut au format alianţa „Pact pentru Oraşe Libere”, vor să intre într-un parteneriat cu Uniunea Europeană pentru a primi finanţare directă pentru oraşele lor ca un mod de a lupta împotriva populismului şi corupţiei din ţările lor.

Miercuri primarii îşi prezintă cauza la Bruxelles în contextul în care zilele acestea Europa fierbe înaintea summitului de pe 20 februarie cu privire la bugetul pe următorii şapte ani.

Edilii vor să pună bazele unei „rezistenţe împotriva populismului prin soluţii pozitive”, a spus Zdeněk Hřib, primarul oraşului Praga – în vârstă de 38 de ani, politicianul face parte din Partidul Piraţilor.

Într-un interviu, Hřib a explicat că o finanţare mai directă din partea EU a marilor oraşe „ar rezolva unele probleme” legate de transparenţă în privinţa cheltuirii banilor.

Primarul a dat exemplul unui audit al UE cu privire la subvenţiile primite de o companie deţinută de premierul ceh Andrej Babiš, precum şi o anchetă între timp închisă cu privire la o companie unde o rudă a premierului maghiar Viktor Orbán era co-proprietar.

„Putem vedea nişte tipare aici. Este destul de evident că este un conflict de interese în cazul premierului Andrej Babiš – e incredibil cum oamenii ăştia vor să-i convingă pe toţi că e de fapt în regulă”, a spus el.

Premierul ceh a replicat: „După părerea ea, aceste declaraţii publice sunt parte din lupta politică internă obişnuită. Nu ne putem aştepta la o altă atitudine din partea unui lider al opoziţiei din capitala noastră”.

Bani contra valori

În condiţiile alocării a 330 de miliarde de euro bani europeni pentru dezvoltare regională sau fondurilor pentru coeziune începând din 2021, cei patru primari au spus că vor argumenta pentru „programe europene urbane care să ofere finanţare mult mai directă pentru oraşele din Europa”.

Guvernele ţărilor membre UE trebuie să colaboreze cu autorităţile locale în vederea unui acord de parteneriat cu Comisia Europeană – acesta trebuie să includă modul în care vor fi cheltuţi banii.

Bruxellesul nu poate interveni în relaţiile dintre un guvern şi primarii din opoziţie dintr-o ţară europeană, iar oraşele nu au prea multe oportunităţi de a cere finanţare în mod direct.

Prin intermediul „Pactului Oraşelor Libere” semnat de cei patru primari în decembrie ei vor să 

„Libere înseamnă independenţa faţă de tendinţa crescândă spre populism”, a spus Matúš Vallo, primarul oraşului Bratislava care a câştigat alegerile ca îndependent.

Într-un email în care a numit cele patru capitale central-europene „insule ale democraţiei”, Valo a precizat:

Cele patru oraşe menţin cea mai mare concentraţie a diversităţii – socială, religioasă, politică şi etnică. Viaţa în asemenea oraşe presupune toleranţă şi deschidere. Din aceste motive am simţit noi nevoia să dăm un nume acestui statut şi să revendicăm responsabilitatea pentru principii şi valori comune.

Iniţiativa primarilor – ale căror ţări fac parte din Grupul Visegrád – a fost primită cu răceală de Guvernul de la Budapesta. „În aceste zile a devenit destul de clar că nu există un acord în interiorul UE nici măcar cu privire la priorităţi de bază”, a transmis biroul maghiar de relaţii internaţionale.

Pentru Hřib finanţarea independentă a oraşelor pentru a face faşă unor provocări precum schimbările climatice, problema locuinţelor, populaţia îmbătrânită, inegalităţile economice şi sociale este reţeta succesului într-o bătălie contra populismului care a cuprins regiunea, scrie Politico.

El a spus că  dacă aceste probleme  rămân nesoluţionate „există riscul sau chiar certitudinea ca mai devreme sau mai târziu un populist să vină cu o soluţie simplistă şi desigur greşită”.

David Ondráčka, directorul sucursalei pragheze a organizaţiei Transparency International a spus că finanţarea independentă a oraşului ajută la disiparea puterii, iar un buget dedicat pentru capitalele europene poate avea parte de o supraveghere publică mai bună, fiind mai „controlabil”.

Primarii au însă o problemă: potrivit reglementărilor actuale, distribuirea banilor europeni la nivel regional se face în funcţie de Produsul Intern Brut, or capitalele central- europene sunt semnificativ mai bogate decât alte zone. PIB-ul oraşului Praga a fost în 2017  189% din media europeană, în timp ce Bufdapesta a ajuns la 149% din media europeană.

Însă primarul oraşului Budapesta,  Gergely Karácsony, a spus că UE ar trebui să privească lucrurile dintr-o perspectivă mai largă: „Într-adevăr, Budapesta este cel mai dezvoltat oraş din Ungaria, însă cercetările realizate de către UE au arătat că progresul economic al ţării e direct legat de investiţiile din capitală”.

La rândul său, primarul ceh a explicat că oraşul nu beneficiază direct de bogăţia generată în capitală – prin taxele colectate guvernul naţional redistribuie o parte din bani către autorităţile locale în funcţie de numărul de locuitori înregistraţi.

„Ca primar practic nu-mi trebuie să-mi pese prea tare dacă Google are sau nu are sucursale în oraşul meu, întrucât primesc bani în funcţie de numărul de locuitori”, a spus Hřib.

Cine sunt cei 4 primari

Primarul Varşoviei, Rafal Trzaskowski, l-a învins pe candidatul partidului naţionalist Pis, aliat al partidului lui Viktor Orban, Fidesz, în 2018.

Primarul oraşului Budapesta, Gergely Karacsony, l-a învins pe candidatul partidului Fidesz în octombrie 2019.

Primarul oraşului Bratislava, Matus Vallo, arhitect şi solistul unei trupe rock populare, a câştigat alegerile ca independent în noiembrie 2018.

Primarul oraşului Praga, Zdenek Hrib, din Partidul Piraţilor, a fost ales în noiembrie 2018.