Problemele Bisericii Catolice. Care sunt principalele provocări ale noului Papă

Problemele Bisericii Catolice. Care sunt principalele provocări ale noului Papă

Biserica Catolică trece printr-o perioadă tulbure. FOTO Reuters

În câteva minute vom afla numele celui care a fost ales Papă, după demisia lui Benedict al XVI-lea. Oricine ar fi noul Suveran Pontif, el va prelua Sfântul Scaun de la Vatican într-o perioadă tulbure pentru Biserica Catolică.

Ştiri pe aceeaşi temă

1. Abuzuri sexuale şi pedofilie. Scandalurile care au pus în lumină abuzuri sexuale au izbucnit în Statele Unite şi Europa şi care au marcat mare parte din perioada de papalitate a lui Benedict sunt departe de a fi rezolvate.
 
Deşi a vorbit despre „ruşinea“ Bisericii, despre ceea ce pontiful le-a numit „nelegiuiri cumplite“ comise de preoţi pedofili şi a cerut scuze victimelor, mulţi critici sunt de părere că Vaticanul a fost – şi încă este – mult prea lent, prea reticent şi cu prea multe secrete când vine vorba de recunoaşterea şi investigarea cazurilor de abuz sexual.
 
2
 Scandalul „Vatileaks“. În ianuarie 2012, ieşea la iveală o serie de documente secrete ale Vaticanului care au fost publicate în ziarele italiene, inclusiv scrisori personale adresate Papei. Documentele publicate au aruncat o lumină proastă asupra a ceea ce se întâmpla în spatele uşilor închise de la Vatican. De pildă, fostul secretar general al Guvernoratului Cetăţii Vaticanului, Carlo Vigano, îi scria Papei despre „corupţia, lentoarea şi proasta gestiune“ din administraţia Sfântului Scaun.
 
În cartea Sua Santita ( Sanctitatea Sa) au fost reproduse zeci de faxuri ultrasecrete care erau destinate Papei sau despre care Benedict al XVI-lea ştia, vizând inclusiv scandalurile sexuale în care erau implicaţi unii preoţi. Pentru sustragerea acestor documete a fost acuzat şi condamnat la un an şi jumătate de închisoare majordomul Papei, Paolo Gabriele. Acesta a fost însă graţiat, în decembrie anul trecut, de Sfântul Părinte.
 
3
 Spălarea de bani şi corupţie.  Vaticanul, în perioada lui Benedict alXVI-lea, a făcut progrese în ceea ce priveşte transparenţa şi lupta împotriva spălării banilor, dar mai sunt încă multe de făcut, susţin experţii. Congregaţii şi dioceze sunt afectate de corupţie, în special în Africa. În Plus, Vaticanul se află într-o situaţie financiară delicată, din cauza crizei financiare. „Banca Vaticanului“, IOR, nu are preşedinte de peste opt luni.
 
4
 Imperiu imobiliar pe banii lui Mussolini. La sfârşitul lunii ianuarie anul acesta s-a aflat că Vaticanul ar fi construit un adevărat imperiu secret de proprietăţi în Marea Britanie, Franţa şi Elveţia, folosindu-se de banii oferiţi de dictatorul Mussolini în anul 1929, în schimbul recunoaşterii regimului fascist italian.
 
Papalitatea a creat un portofoliu internaţional de 500 de milioane de lire sterline printr-un off-shore, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, potrivit „The Guardian“.
 
5
 Contestare şi Reforme. Biserica Catolică se confruntă, în special în ţări occidentale (Austria, Germania, Irlanda, Franţa, Statele Unite), cu un val de contestare intern fără precedent. Numeroase organizaţii preoţeşti sau religioase solicită mai multă democraţie în interiorul Bisericii Catolice,  reformarea Papalităţii, căsătorii pentru preoţi sau, mai ales, hirotonisirea femeilor. Teologi, bărbaţi şi femei, adoptă poziţii foarte radicale în materie de moravuri. Se vorbeşte despre un proces de „protestantizare“ şi „schisme tăcute“.
 
6
 Reformarea Curiei. Este un dosar în care Joseph Ratzinger, cunoscut mai mult ca teolog decât ca administrator, a eşuat. Curia (Administraţie pontificală a Bisericii romano-catolice), organism foarte centralizat şi secret, se modernizează lent. Comunicarea sa este în continuare opacă, mentalitatea este precum a unei fortăreţe asediate, iar rivalităţile interne persistă.
 
7
 Aculturaţie. Înrădăcinarea în culturile locale, cu adaptarea unor liturghii la realităţile locale, pune adeseori probleme din India până în Africa şi trecând prin America Latină. O lovitură în plus, mii de catolici trec la penticostalism sau se convertesc la islam.
 
8
 Avortul şi contracepţia. Decizia Papei Benedict de a acorda o funcţie înaltă unuia dintre cardinalii care sunt de părere că avortul este o alegere greşită chiar şi în cazul situaţiilor de viol a creat o nouă faţă a opoziţiei de lungă durată a Vaticanului faţă de problema întreruperii sarcinii. Astăzi, Ouellet este văzut drept un posibil candidat la scaunul papal. Papa Benedict al XVI-lea pare că s-a îndepărtat de conservatorismul tradiţional în ce priveşte folosirea metodelor de contracepţie când a declarat acum trei ani că alegerea folosirii prezervativului poate fi justificată în anumite situaţii.
 
9 Decreştinizarea Occidentului

Decreştinizarea Occidentului, mai ales a Europei, l-a determinat pe Benedict al XVI-lea să creeze un Dicasteriu pentru Noua Evanghelizare şi să convoace în acest scop un sinod al episcopilor. Viitorul papă va trebui să diriguiască propunerile prelaţilor, între care şi cea privind o catehizare adecvată şi folosirea unui nou limbaj pentru a-l prezenta pe Hristos.

10 Problema colegialităţii episcopale


Noua biserică va trebui să înfrunte şi problema colegialităţii episcopale - relaţia dintre Curie şi episcopatele naţionale - unul din punctele rămase nerezolvate în pontificatul lui Joseph Ratzinger. Numeroşi episcopi cred că gestionarea comună a Bisericii trebuie întărită şi atribuţiile conferinţelor episcopale - sporite, în timp ce în Curia vaticană mai multe voci susţin că trebuie să prevaleze guvernul central al Bisericii. Drumul spre colegialitate este lung şi, potrivit teologului elveţian Hans Kung, Roma preferă în continuare o Biserică puternică, absolutistă, care păstrează în mâinile sale toate puterile, legislativă, executivă şi judiciară, fără să ţină cont de propria universalitate.

11 Penurie de preoţilor

Un alt aspect este scăderea îngrijorătoare a celor care aleg să devină preoţi şi să se dedice bisericii. În fiecare zi scade numărul sacerdoţilor astfel încât un singur preot trebuie să acopere mai multe parohii.

12 Celibatul preoţilor

O altă temă stringentă este cea a celibatului. Benedict al XVI-lea a susţinut celibatul sacerdotal şi a ţinut porţile bisericii închise pentru hirotonirea homosexualilor, deşi a acordat mai multe dispense decât predecesorul său pentru căsătoriile unor clerici.

13 Rolul femiii în biserică


Rolul femeii în Biserica catolică este o altă temă cu care se va confrunta viitorul papă. Benedict al XVI-lea, ca şi Ioan Paul al II-lea, a subliniat în numeroase ocazii activitatea femeilor, dar s-a rezumat la acest lucru, insistând că nu pot fi hirotonite ca preoţi. Având în vedere că vremurile nu par prielnice pentru sacerdoţiul feminin, femeile cer o mai mare participare la îndatoririle parohiei, la fel ca laicii.

14.Rrelaţiile cu Islamul

Relaţiile cu Islamul au suferit un regres în pontificatul lui Benedict al XVI-lea, mai ales după referirea sa într-un discurs la citatul împăratului bizantin Manuel al II-lea, potrivit căruia „Mahomed nu a adus nimic nou decât ordinul de a extinde credinţa prin puterea sabiei“.

15. Relaţiile cu evreii

Cu evreii relaţiile s-au deteriorat după decizia lui Benedict al XVI-lea de a revoca excomunicarea episcopului Williamson care a negat Holocaustul şi după ce l-a declarat 'Venerabil' - primul pas spre beatificare - pe papa Pius al XII-lea, acuzat că a tăcut în faţa Holocaustului, şi după modificarea liturghiei din Vinerea Sfântă în care a cerut „iluminarea evreilor pentru a-l recunoaşte pe Hristos“.




Demisia fără precedent în istoria modernă a Bisericii Catolice, făcut de Papa Benedict al XVI-lea, aprinde veşnica discuţie a succesorului. „Papabilii” vin din toate colţurile lumii, însă profilul viitorului Papă nu este foarte clar. 

Conclavul pentru alegerea noului papă care se desfăşoară acum la Vatican reuneşte 115 cardinali eligibili pentru a vota, astfel încât la sfârşitul ritualului, unul dintre aceştia va fi ales noul suveran pontif. Însă durata unui conclav era întotdeauna necunoscută, cardinalii fiind izolaţi de lumea exterioară, şi a durat de la o zi până la aproape doi ani.

Mii de pelerini au aşteptat marţi în Piaţa San Pietro pentru a vedea dacă fumul care urma să iasă pe coşul aflat deasupra Capelei Sixtine va fi alb sau negru. Pe lângă credincioşi, sute de feţe bisericeşti au mers la Vatican, de unde nu au lipsit nici activistele Femen, care au profitat de ocazie pentru a protesta pentru drepturile femeilor.


Vaticanul a dezvăluit secretul fumului ce iese pe coşul Capelei Sixtine 

Celebrul fum ce iese de pe coşul Capelei Sixtine şi care semnalează, când este alb, că Biserica Catolică are un nou papă, iar când este negru, că votul nu a ajuns la un rezultat în acest sens, nu este produs doar de buletinele de vot arse.


FOTOGALERIE Cum a fost aranjată Capela Sixtină pentru Conclavul de alegere a următorului papă

Cei 115 cardinali electori se vor reuni astăzi în Capela Sixtină, unde se vor sfătui şi vor alege prin vot următorul suveran pontif, după ce Papa Benedict al XVI-lea a demisionat, la jumătatea lunii februarie.


Raiduri antimafie în dioceza cardinalului favorit în cursa pentru Sfântul Scaun

Cu doar câteva ore înainte de începerea Conclavului, poliţiştii italieni au descins într-o serie de raiduri în dioceza arhiepiscopului Angelo Scola, favoritul în cursa pentru Sfântul Scaun.


Două militante Femen au protestat topless în piaţa Sfântul Petru în timpul conclavului

Două militante feministe au manifestat pentru scurt timp marţi seară, cu bustul gol, în piaţa Sfântul Petru, în timp ce cei 115 cardinali se aflau în capela Sixtină pentru a alege noul papă.


FOTOGALERIE Cum a fost aranjată Capela Sixtină pentru Conclavul de alegere a următorului papă

Cei 115 cardinali electori se vor reuni astăzi în Capela Sixtină, unde se vor sfătui şi vor alege prin vot următorul suveran pontif, după ce Papa Benedict al XVI-lea a demisionat, la jumătatea lunii februarie.


Biserica Catolică, în cifre. Câţi credincioşi aşteaptă fumul alb

Lumea numără aproape 1,2 miliarde de catolici, dintre care peste un milion de preoţi, călugări şi călugăriţe, conform celor mai recente date ale Anuarului Statistic al Bisericii, actualizat la 31 decembrie 2010.


De unde vine tradiţia Conclavului în Biserica Catolică

Conclavul pentru alegerea unui papă, din latinescul "cum clave", ce se referă la o sală încuiată altădată cu cheia, în care se reuneau cardinalii, este o instituţie veche ce datează din secolul al XIII-lea.


INFOGRAFIE Cum se desfăşoară procesul pentru alegerea următorului papă

Cei 115 cardinali electori vor urma, începând de marţi, 12 martie, ziua începerii conclavului, un ritual de vot marcat de o mare solemnitate, pentru alegerea viitorului papă, relatează AFP.Desfăşurarea alegerilor este stabilită în cele mai mici detalii în Constituţia apostolică Universi Dominici Gregis, promulgată de Ioan Paul al II-lea în 1996.


Cifrele din spatele Conclavului pentru alegerea următorului suveran pontif

Colegiul cardinalilor numără 207 membri, dar doar 115 dintre ei urmează să participe la alegerea viitorului Papă. Doar cardinalii care au mai puţin de 80 de ani la deschiderea perioadei "sede vacante", la 28 februarie, după demisia lui Benedict al XVI-lea, sunt autorizaţi să voteze.


Conclavul pentru alegerea noului papă va începe în câteva ore

Biserica Catolică, ce traversează o situaţie inedită din cauza primei demisii a unui papă în 700 de ani, va alege în această săptămână un Suveran Pontif care să poată înfrunta numeroase provocări, cum ar fi laicizarea societăţii, persecutarea creştinilor sau scandaluri interne.

 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: