Priorităţile Iniţiativei celor Trei Mări şi implicarea SUA

Preşedintele Klaus Iohannis participă, luni, la summitul Virtual al Iniţiativei celor Trei Mări, organizat de Estonia în format de videoconferinţă. Liderii statelor care fac parte din acest parteneriat vor discuta în principal despre finanţarea proiectelor de infrastructură transfrontalieră şi digitalizarea sectorului energetic şi al transporturilor. Iniţiativa este sprijinită acum de SUA, care vor să împiedice expansiunea Chinei în Europa.

Initiaţiva celor Trei Mări este o platformă politică lansată în 2015, al cărei obiectiv principal este acela de oferi susţinere politică pentru o mai bună cooperare şi interconectare a economiilor statelor din spaţiul geografic cuprins între cele trei mări - Adriatică, Baltică şi Neagră - în domenii precum energia, transporturile, telecomunicaţiile sau protecţia mediului.

În condiţiile în care restricţiile sanitare nu au permis organizarea, în acest an, a unei noi ediţii a Forumului de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări, aceasta a fost înlocuită cu un Forum online, în deschiderea căruia preşedintele Iohannis va transmite un mesaj, alături de ceilalţi preşedinţi din regiune, precizează site-ul Preşedinţiei române, presidency.ro.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, Summitul din 2020 reprezintă un pas important în procesul de consolidare a Iniţiativei celor Trei Mări, care a fost iniţiat prin deciziile luate la Summitul găzduit de preşedintele Iohannis în septembrie 2018. Cadrul general pentru discuţie îl va constitui evaluarea progreselor înregistrate, a valorii adăugate şi a reperelor viitoare ale Iniţiativei.

"Sunt aşteptate progrese în implementarea listei de proiecte de interconectare prioritare agreată la Summitul de la Bucureşti (2018), care a fost completată ulterior, precum şi în ceea ce priveşte funcţionarea Fondului de Investiţii al Iniţiativei celor Trei Mări, în care România, prin EximBank, şi Polonia, prin Banca de Dezvoltare (BGK), sunt state fondatoare. Cu prilejul Summitului va fi lansat şi un raport privind conectivitatea inteligentă", arată Administraţia Prezidenţială, într-un comunicat din 16 septembrie 2020.

Summitul Virtual şi Forumul Web al I3M din 19 octombrie, care implică şefi de stat, se va concentra pe viitorul iniţiativei, finanţarea proiectelor de infrastructură transfrontalieră şi pe digitalizarea sectorului energetic şi al transporturilor. În ceea ce priveşte transporturile, ţara gazdă Estonia va prezenta viziunea privind conectivitatea inteligentă şi experienţa digitală extinsă pe care o implică, se arată pe site-ul Summitului din 2020, https://3seas.eu/.

Alături de şefii de stat ai ţărilor participante la Iniţiativa celor Trei Mări, vor mai fi prezenţi, în calitate de parteneri ai Iniţiativei, preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, şi vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager.

Iniţiativa celor Trei Mări a fost iniţiată în 2015 şi este o platformă politică flexibilă şi informală, la nivel prezidenţial, care reuneşte cele 12 state membre ale UE aflate între mările Adriatică, Baltică şi Neagră: Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Iniţiativa are ca obiectiv creşterea convergenţei şi a coeziunii, în paralel cu reducerea decalajului de dezvoltare economică între diferite zone şi state membre ale UE, prin creşterea interconectivităţii în regiune, în domeniile energiei, transporturilor şi celui digital. Principiile de bază ale Iniţiativei celor Trei Mări sunt: promovarea dezvoltării economice, creşterea coeziunii la nivel european şi consolidarea legăturilor transatlantice.

De la instituirea sa şi până în prezent, au avut loc patru summituri ale Iniţiativei celor trei Mări: la Dubrovnik (Croaţia) în 2016, la Varşovia (Polonia) în 2017, la Bucureşti (România) în 2018 şi la Brdo (Slovenia) în 2019.

Implicarea SUA

12 state aflate între Marea Baltică, Marea Adriatică şi Marea Neagră vor să-şi extindă împreună infrastructura. Iniţiativa este sprijinită acum de SUA, care vor să împiedice expansiunea Chinei în Europa, scrie DW.

Până acum intenţiile comune ale Iniţiativei celor Trei Mări nu au avansat decât anevoios. Adesea a lipsit finanţarea, fiindcă statele membre au contribuit cu mari reţineri la fondul comun al Iniţiativei, deschis în 2019 la o bancă poloneză. Dar în februarie 2020, şeful Departamentului de Stat american, Mike Pompeo, a anunţat o contribuţie de un miliard de doalri la fondul Iniţiativei. În cadrul celei de-a cincea reuniuni a Iniţiativei celor Trei Mări, care va avea loc pe 19.10.2020 la Tallin, în Estonia, urmează a fi anunţate noi contribuţii financiare. SUA vor să îndiguiască influenţa chineză asupra reţelelor de date prin iniţiativa lor intitulată "Securitate pură a reţelei 5G". Acesta a fost unul din obiectivele turneului şefului diplomaţiei americane, Mike Pompeo, în ţări ale Europei Centrale şi de Est, efectuat în luna august. 

În timp ce majoritatea ţărilor din vestul Europei ezită încă să aprobe accesul pe piaţa lor a controversatului dezvoltator de reţea chinez, tot mai multe state din Europa Centrală şi de Est se distanţează de China. În ajunul reuniunii la vârf a Iniţiativei celor Trei Mări, ţara-gazdă Estonia, care este un elev premiant la nivel european în domeniul digitalizării, a anunţat sprijin pentru iniţiativa americană "Reţele Curate". În cadrul reuniunii la vârf, Estonia îşi va prezenta proiectul "Smart Connectivity", menit să ajute la digitalizarea întregii axe nord-sud a Europei. La reuniune va participa şi subsecretarul de stat american pentru Creştere şi Energie, Keith Krach, precum şi reprezentanţi ai concernului internet Google.

Potrivit Dr. Kamil Zajaczkowski, director al "Centrului European" din cadrul Universităţii Varşovia, SUA folosesc Iniţiativa celor Trei Mări pentru a-şi impune interesele economice în regiune. Dar nu numai SUA au recunoscut potenţialul Iniţiativei celor Trei Mări. După ce preşedintele SUA, Donald Trump, a vizitat reuniunea la vârf a Iniţiativei celor Trei Mări de la Varşovia şi şi-a însuşit poziţia critică a Poloniei faţă de proiectul gazier Nord Stream 2, un an mai târziu reuniunea la vârf a Iniţiativei celor Trei Mări a fost vizitată la Bucureşti de ministrul de Externe, german, Heiko Maas, care a propus chiar admiterea Germaniei în organizaţie. În 2019, preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a vizitat reuniunea la vârf a Iniţiativei celor Trei Mări, desfăşurată atunci în capitala Sloveniei, Ljubljana.

Noutatea pe care o aduce summitul din capitala Estoniei este înfiinţarea unui fond de investiţii care va fi condus de oameni de afaceri, nu de politicieni. Ideea vine ca o completare a banilor pe care toate cele 12 state UE îi pot folosi din bugetul comun al blocului comunitar şi din alte surse de finanţare europeană. Amber Capital Management va conduce acest fond şi deciziile lor vor fi luate pe baza valorii proiectelor, care va fi măsurată de investitori. Decizia politică va fi legată doar de sectoarele în care fondul poate investi, dar nici aici nu va fi 100%, va fi şi o parte a fondului care nu este limitată doar la investiţii în transport, energie şi conectivitate inteligentă.