Prezidenţialele din Lituania. Doi economişti se vor confrunta în turul doi pentru funcţia supremă în stat

Prezidenţialele din Lituania. Doi economişti se vor confrunta în turul doi pentru funcţia supremă în stat

Gitanas Nauseda şi Ingrida Simonyate se vor confrunta în turul doi al alegerilor prezidenţiale din Lituania

În Lituania, economistul Gitanas Nauseda o ieşit învingător în primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale şi se va confrunta în turul doi, pe 26 mai, cu Ingrida Simonyte, fostă ministră a finanţelor şi fostă vice-guvernatoare a Băncii centrale, care a primit în jur de 30 la sută din sufragii.

Ştiri pe aceeaşi temă

 Un novice în politică, Nauseda în vârstă de 54 de ani a obţinut duminică peste 31% de voturi, în urma unei campanii dominate de problema fracturii sociale dintre bogaţi şi săraci care se adânceşte în ţara baltică. 
 
Premierul lituanian Saulius Skvernelis care a candidat şi el şi-a anunţat demisia din fruntea guvernului în urma rezultatului slab la prezidenţiale. 
 
Ingrida Simonyte este susţinută de conservatorii lituanieni, fără să fie membră de partid. Candidata în vârstă de 44 de ani este cunoscută pentru simţul ei acid al umorului şi pentru angajamentul faţă de egalitatea în drepturi a homosexualilor. Tocmai de aceea are priză mai ales la electoratul tânăr, liberal şi urban. Simonyte se opune însă clar unei divizări între populaţiile urbane şi rurale: "Noi nu putem izola capitala Vilnius de restul ţării", a spus Simonyte recent în campania electorală.
 
Candidatul independent Gitanas Nauseda, un economist în vârstă de 54 de ani, a promis în timpul campaniei electorale că va construi un "stat social". De asemenea, doreşte să se implice pentru un dialog mai eficient între diferitele clase sociale din Lituania. Nauseda a câştigat notorietate prin poziţii clare pe teme economice şi financiare.  
 
Atât Gitanas Nauseda, cât şi Ingrida Simonyte au o orientare pro-europeană. În dezbaterile televizate, ei au susţinut ferm apartenenţa la UE şi NATO a fostei republici sovietice.
 
În Lituania, preşedintele are puţine împuterniciri, dar este responsabil pentru politica externă şi numirea în funcţie a unor demnitari.
 
După anexarea Crimeeii de către Moscova, Lituania a reintrodus în parte serviciul militar, iar în statul baltic a fost staţionat un batalion NATO multinaţional sub conducerea Germaniei. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările