Preşedinţia economică poloneză

Premierul polonez, Donald Tusk, alături de președintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, și de președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, în timpul ceremoniei de preluare a președinției UE de către Polonia.

Polonia a preluat preşedinţia semestrială a UE, pe 1 iulie, într-o perioadă în care comunitatea europeană trece prin cea mai gravă criză de ordin financiar de la coagularea sa. Cu toate acestea, Varşovia a anunţat ca prioritate consolidarea creşterii economice a Europei pe termen lung.

Articol din FP România nr.23 (iulie/ august 2011), la standuri din 11 iulie. Vezi şi De ce „Preşedinţia europeană poloneză este tot ce i se putea întâmpla mai bun Republicii Moldova”. 

Grecia s-ar putea confrunta cu o veritabilă pierdere a suveranităţii fiscale, în condiţiile în care finanţarea obligaţiilor guvernamentale depinde într-o bună parte de sprijin extern (FMI, Comisia Europeană). Portugalia şi Irlanda au fost nevoite să apeleze la pachete de asistenţă financiară externă, fără de care riscul de faliment era real. În acest context, însăşi viabilitatea modelului economic comunitar este testată, cu accent special pe principala deficienţă structurală a Uniunii – lipsa unei politici fiscale comune, fără de care blocului european îi lipseşte coerenţa necesară concurenţei cu SUA şi spaţiile emergente.

Ignorând temele de ordin existenţial cu care se confruntă Uniunea, Polonia a anunţat că prioritatea economică a preşedinţiei va fi ambiţiosul obiectiv de negociere a bugetului european multianual, pentru perioada 2014-2020, văzut de Varşovia ca un instrument de consolidare a creşterii economice a Europei pe termen lung. Discuţiile legate de buget nu vor fi finalizate însă până la încheierea mandatului polonez. Mai ales că Varşovia vizează conturarea unui model nou, care să ducă la împlinirea obiectivelor UE 2020 - un model care să depăşească mentalitatea ultimilor ani, în care eforturile au fost în general de răspuns la efectele crizei financiare, şi să se îndrepte către iniţiative de redresare. Pe de altă parte, pentru Polonia asigurarea competitivităţii europene este strâns legată de menţinerea subvenţiilor agricole - finanţarea politicii agricole comune, PAC, reprezentând aproape jumătate din bugetul total al Uniunii - şi, în general, a instrumentelor de coeziune, încă necesare pentru armonizarea dezvoltării economice a noilor membri cu statele vestice.

Nivelul ridicat al finanţării PAC va reprezenta fără îndoială un punct de dispută între blocul vestic şi cel estic al UE. Principalii contributori la buget - Germania, Franţa, Marea Britanie – s-au exprimat deja pentru o diminuare a contribuţiilor naţionale, care să reflecte politicile de austeritate ce şi le-au impus în ultima perioadă pentru reducerea îndatorării publice. Polii ce se conturează în jurul PAC şi al instrumentelor de convergenţă se orientează fie spre reducerea nivelului de finanţare, fie spre menţinerea acestor politici şi instrumente cu aplicarea unor reforme - ca rezolvarea problemelor legate de plăţile directe şi sprijinirea regiunilor rurale.

Energii noi
O altă temă economică majoră ce va fi abordată de Polonia este legată de întărirea şi dezvoltarea pieţei unice, cu accent special pe simplificarea cadrului de desfăşurare a serviciile furnizate pe cale electronică, având în vedere că, potrivit statisticilor, peste 60% din tranzacţiile online din spaţiul comunitar eşuează din cauza unor bariere de ordin legal. În plus, tot ca parte a efortului de extindere a competitivităţii economice a UE, Polonia intenţionează să îmbunătăţească mediul de afaceri pentru întreprinderile mici şi mijlocii, care contabilizează circa 60% din PIB-ul Uniunii şi 70% din locurile de muncă disponibile la nivel european.

În ceea ce priveşte sistemul financiar, preşedinţia poloneză intenţionează să contribuie la îmbunătăţirea guvernanţei economice - partea de reglementare şi supraveghere a pieţelor -, într-o perioadă în care efectele crizei se resimt încă iar nesiguranţa privind evoluţiile economice pe termen scurt-mediu sunt accentuate.

Documentul programatic al preşedinţiei poloneze atinge şi mult-discutatul subiect al siguranţei energetice, subliniind necesitatea unei coordonări la nivel UE a politicii energetice externe. Dincolo de elementele generice ale unor proclamaţii de acest tip (relaţia cu marii producători, cu statele de tranzit, reglementarea pieţei energetice comune, interconectări), Polonia are un interes clar privind reglementarea unor sectoare energetice noi, precum cel al exploatării zăcămintelor de gaze de şist, temă controversată la nivel european (principala oponentă fiind Franţa), dar care, dacă ar putea primi acceptul statelor membre, ar transforma Varşovia într-un Riad al gazelor naturale în Europa, eliminând în totalitate dependenţa economiei poloneze de livrările de gaze din Rusia.

Parteneriat strategic
În contextul preşedinţiei poloneze, România, în virtutea asemănărilor cu economia poloneză şi tradiţiei cooperării - încă de pe vremea colaborării în cadrul CEFTA -, poate reprezenta un sprijin pentru susţinerea eficientizării PAC, care nu are încă mecanisme eficiente de contracarare a tendinţelor speculative pe piaţa produselor agricole.

Gabriel Szekely este expert în cadrul MAE.