Preşedinţia Consiliului UE: Rolul României

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
România va prezida, de la 1 ianuarie, Consiliul de Miniştri al Uniunii Europene
România va prezida, de la 1 ianuarie, Consiliul de Miniştri al Uniunii Europene

România preia, în aceste zile, coordonarea reuniunilor la toate nivelurile Consiliului UE de la preşedinţia în curs, cea austriacă. Concluzia reuniunii de la Bruxelles a comisarilor europeni cu miniştrii români a fost că ţara noastră este pregătită să exercite mandatul ce începe la 1 ianuarie. Ne aşteaptă 257 de dosare legislative aflate în negocieri, precum şi cele două mari teme în impas: finalizarea Brexit şi Cadrul Financiar Multianual.

Statul care exercită preşedinţia are două misiuni principale. În primul rând, să planifice şi să coordoneze reuniunile Consiliului UE şi ale grupurilor sale de lucru. Aceste şedinţe vor avea loc, în următoarele şase luni, atât la Bruxelles, cât şi în România – la Bucureşti, dar şi în restul ţării, practic în fiecare judeţ urmând să se desfăşoare cel puţin un eveniment oficial pe durata mandatului. Este o modalitate concretă de a aduce Europa mai aproape de cetăţeni şi de realităţile locale.

Al doilea rol fundamental al preşedinţiei este de reprezentare a Consiliului în relaţia cu celelalte instituţii ale Uniunii Europene, mai ales cu Comisia şi Parlamentul, pentru negocierea dosarelor legislative, în formatul de trialog (nu trilog, cum eronat e preluat termenul). Există, de asemenea, o cooperare strânsă cu preşedintele Consiliului European şi cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate.  

Pentru asigurarea continuităţii instituţionale, Tratatul de la Lisabona a stabilit formatul „trio“-urilor de state: titulara în curs, precedenta şi următoarea deţinătoare a mandatului. Trio-ul activ până la finalul aceste luni e alcătuit din preşedinţiile Estoniei, Bulgariei şi Austriei. Iată formatul ce urmează să asigure preşedinţia de acum: România: ianuarie-iunie 2019; Finlanda: iulie-decembrie 2019; Croaţia: ianuarie-iunie 2020. Este un sistem menit să garanteze coerenţa şi continuitatea agendei europene, între statele din trio existând un format de cooperare.

Cancelarul austriac, Sebastian Kurz, va transfera României ştafeta mandatului european, la 21 decembrie, la Bucureşti.

Experienţa ultimilor ani arată că una din cele mai mari provocări pentru statul titular al mandatului din fruntea Consiliului de Miniştri din UE o reprezintă posibilele crize ce izbucnesc în cursul celor şase luni, aşa cum au fost criza financiară ori cea migratorie. Finalizarea Brexit reprezintă, deja, o provocare prin deznodământul imprevizibil pe care România îl va avea de gestionat, cu implicaţii sensibile în plan naţional, având în vedere implicaţiile ieşirii Marii Britanii din UE asupra numeroasei comunităţi româneşti din această ţară.

O „contabilitate primară“ a volumului de muncă indică 257 de dosare legislative, ce vor fi analizate şi negociate în aproximativ 1500 de reuniuni cu caracter formal ori informal. Iar România va trebui să asigure şi prezidarea şedinţelor ministeriale, a reuniunilor la nivel de ambasadori şi a peste 150 de grupuri de lucru din cadrul Consiliului.

Pentru pregătirea reuniunilor şi executarea sarcinilor Consiliului există un Comitet al reprezentanţilor (ambasadorilor) permanenţi la UE ai statelor membre (Coreper), care funcţionează prin intermediul a două structuri ce se reunesc săptămânal: Coreper I (alcătuit din reprezentanţii permanenţi adjuncţi ai fiecărei ţări) şi Coreper II (compus din reprezentanţii permanenţi ai fiecărui stat membru).

Coreper I are sarcina de pregăti lucrările următoarelor structuri ale Consiliului, dintre cele zece prezentate mai sus: Agricultură şi Pescuit; Competitivitate; Educaţie, Tineret, Cultură şi Sport; Ocuparea Forţei de Muncă, Politică Socială, Sănătate şi Consumatori; Mediu; Transporturi, Telecomunicaţii şi Energie.

Coreper II (la nivel de ambsadori) are îndatorirea de a pregăti reuniunile ministeriale din domeniile: Afaceri Economice şi Financiare; Afaceri Externe; Afaceri Generale; Justiţie şi Afaceri Interne.

Despre aceste structuri ale Consiliului UE pe care le vor coordona miniştrii români, în episodul următor.

- va urma -

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite