Preşedintele Zelensky despre război şi pace în varianta ucraineană

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO: preşedintele Zelensky în timpul conversaţiei telefonice cu preşedintele Biden
FOTO: preşedintele Zelensky în timpul conversaţiei telefonice cu preşedintele Biden

Ciudată, chiar stranie situaţie. De obicei, istoria a consemnat nenumărate momente în care, în situaţii de extremă tensiune, îndreptându-se către marile puteri ale timpului şi înspre forurile internaţionale, au răsunat apelurile disperate ale reprezentanţilor acelor naţiuni care se temeau că vor fi agresate şi subjugate de armatele unor vecini puternici şi nemiloşi.

Asemenea apeluri erau echivalente cu o cerere de ajutor imediat şi, atunci când era cazul, activau tratatele de alianţă şi asistenţă militară. Simplu, curat şi uşor de înţeles de către opinia publică.

Numai că, acum, Preşedintele Zelensky, cel care ar fi trebuit, clipă de clipă, nu numai să multiplice mesajele ultimative către ţările occidentale pentru a cere ajutor în faţa iminentei invazii ruseşti, iese şi spune, susţinut de sursele militare de autoritate naţionale, că, de fapt, lucrurile nu sunt nici pe departe aşa de grave cum se crede în exterior.

Iar ce spune preşedintele Zelensky este chiar uimitor şi trebuie ascultat cu atenţie, aşa cum au făcut-o reporterii participanţi la conferinţa de presă pe care a organizat-o la Kiev după conversaţia telefonică pe care a avut-o cu omologul său american:

"Este important ca preşedintele să cunoască situaţia de la mine şi nu prin intermediarii săi...sunt recunoscător SUA pentru sprijinul lor continuu în favoarea suveranităţii şi integrităţii noastre teritoriale. dar eu sunt preşedintele Ucrainei. Eu sunt cel care trăieşte aici. Cred că ştiu detaliile situaţiei mai în profunzime decât orice alt preşedinte...Înţeles pe deplin ceea ce se petrece în ţara mea exact aşa cum el (Preşedintele Biden) înţelege ceea ce se petrece în SUA". Zelensky a subliniat faptul că nu-l acuză pe Biden că "influenţează mass-media" dar a adăugat că, din punctul său de vedere, prezentările din presă "ar trebui să fie bine echilibrate", iar dacă reporterii şi comentatorii chiar ar vrea să vadă cu adevărat ce se petrece în Ucraina, atunci ar trebui să meargă la Kiev şi să vadă cu ochii lor care e situaţia reală.

"Nu cred că situaţia este mai tensionată acum decât înainte. În străinătate există sentimentul că războiul e deja aici. Nu este cazul...Avem tancuri pe stradă? Nu. Dar, dacă nu eşti aici, tendinţa este să crezi în imagina creată de mass media, cum că avem trupe pe şosele, avem mobilizare şi oameni care-şi părăsesc casele. Nu este cazul. Nu avem nevoie de această panică!" - a afirmat Zelensky, adăugând şi că o escaladare a situaţiei reprezintă "o posibilitate" dar, în opinia sa, insistenţa celor de la Casa Albă în promovarea unei imagini apocaliptice reprezintă "o greşeală".

A enumerat şi consecinţele negative care se acumulează în momentul în care, după estimarea sa, Ucraina are nevoie de peste 5 miliarde $ pentru stabilizarea economiei. Context în care, Mihail Podoliak, consilier prezidenţial, spunea că "mesajele constante şi extrem de emoţionale din mass media privind începerea iminentă a unui mare război creează o criză economică...Relatările speculative pun presiune pe investitori, creditori şi pe oamenii obişnuiţi. Şi contribuie la înrăutăţirea indicatorilor economici".

În plus, Zelensky a mai spus că "o greşeală" este şi decizia luată de SUA, Marea Britanie, Australia şi Germania de a-şi retrage personalul diplomatic neesenţial de la Kiev: "măsuri redundante care nu ajută".

Este posibil că asta să fie o pregătire diplomatică rapidă, a unei noi repoziţionări de piese în partida de şah de acum, odată cu invitaţia făcută de Zelensky pentru o rundă de negocieri directe cu Rusia mediată de Preşedintele Macron? Să vedem ce se va auzi în următoarele ore.

Între timp, avem o dezvoltare cel puţin la fel de spectaculoasă în relaţia dintre SUA şi UE în domeniul securităţii energetice. A fost dat[ publicităţii Declaraţia comună semnată de Joe Biden şi Ursula von der Leyen privind cooperarea în domeniul securităţii energetice. Este o deschidere demult aşteptată şi care vine într-un moment în care pentru ţările europene nu există problemă mai importantă decât asigurarea acestei securităţi energetice care, cât se poate, să mai excludă din actuala dependenţă strategică faţă de importurile din Federaţia Rusă. În termenii acestui document, americanii se angajează foarte ferm să ajute Europa să "evite şocurile energetice, inclusiv cele care ar putea rezulta ca urmare a unei invazii suplimentare a Ucrainei de către Rusia: SUA este deja cel mai mare exportator de gaz lichefiat către UE. Colaborăm cu guverne şi operatorii de pe pieţe pentru a aduce în Europa cantităţi suplimentare de gaz natural provenind din diverse surse de pe glob. Gazul lichefiat poate, pe termen scurt, să crească nivelul de securitate al aprovizionărilor în timp ce se continuă tranziţia către nivelul de zero emisii. Comisia Europeană va continua pe linia îmbunătăţirii transparenţei şi utilizării terminalelor LNG în UE".

Semnalul a fost deja înregistrat ca o schimbare majoră în construcţia viitorului supravieţuirii energetice europene în momentul în care se acumulaseră la Bruxelles apeluri şi întrebări urgente din partea Statelor membre privind nevoia de răspuns real şi comun la perspectiva unei crize majore generate de eventualitatea unei scăderi dramatice sau chiar întreruperi a livrărilor de gaze ruseşti. În acest sens, aşa cum se petrece de regulă în jocurile de nivel înalt de la Bruxelles, documentul de ieri a fost precedat de o analiză "Poate Europa să supravieţuiască fără dureri fără Rusia?" publicată sub egida think tank-ului Breugel.

Chestiunea este urgentă, aşa cum ştim bine şi cum reiese atât de bine din reprezentarea grafică din studiul celor de la Breugel.

a

Deocamdată, documentul semnat acum cu americanii nu reprezintă decât o Declaraţie comună, ar trebui să urmeze un Memorandum de intenţie care să anunţe un contract cu angajamente precise şi cu indicaţiile necesare privind cantităţile prevăzute. Dar asta înseamnă nu numai aprovizionarea directă în urgenţă pe termen scurt, înseamnă şi construcţia spaţiilor de stocare, cele despre care se tot vorbeşte şi care ar trebui să fie realizate prin investiţie comună europeană. Acolo, după cum s-a promis, ar trebui să fie constituie rezervele strategice europene, dacă liderii politici vor considera că s-ar putea trece şi la măsuri concrete, nu numai la discursuri demagogice. Până atunci, iată lista surselor actuale de aprovizionare:

Table 1: Weekly overview of EU27 gas supply (TWh/week)

Supply source Last week flow  Max capacity Spare capacity Russia 18 54 36 Norway 18 22 4 LNG 35 35-40 5 North Africa 7 15 8 Azerbaijan 2 2 0 Domestic Production 10 10 0 Sum without Russia 72 86 17

Source: Bruegel based on ENTSOG, GIIGNL, GIE, NPD.

Pentru perioada imediat următoare întrebarea este dacă se va merge mai departe pe proiectul anunţat cu americanii şi dacă se vor oficializa decizii politice în acest sens sau dacă se va mai aştepta obţinerea unui consens între Statele Membre. Vom şti mai precis cum stau lucrurile după ce vor vedea estimările de costuri pentru aducerea de gaz lichefiat într-o operaţiune uriaşă, la o scară fără precedent, inclusiv prin construcţia de infrastructură în mai multe ţări europene. Nu este imposibil, politicienii pot decide imediat asta şi atunci e posibil să fie rezolvate şi multe dintre cauzele profunde ale situaţiei atât de neclare în ce priveşte Ucraina.

Despre asta şi numai despre asta să fi fost vorba? Poate că da şi tot ar fi bine. Cealaltă variantă este continuarea mersului indicat pe această hartă de poziţionare a trupelor ruseşti:

w
Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite