Preşedintele ucrainean a ordonat serviciilor de securitate să protejeze exilaţii din Belarus, după moartea suspectă a unui activist

Preşedintele ucrainean a ordonat serviciilor de securitate să protejeze exilaţii din Belarus, după moartea suspectă a unui activist

Preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a ordonat miercuri asigurarea protecţiei militanţilor belaruşi exilaţi în ţara sa, după moartea suspectă a unui opozant găsit spânzurat la Kiev, pe fondul amplificării represiunii politice în Belarus, relatează AFP.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Fiecare belarus care poate deveni ţinta criminalilor din cauza poziţiei sale politice publice trebuie să obţină o protecţie specială”, a declarat Zelenski, citat într-un comunicat al preşedinţiei.
 
„Această decizie a fost luată după obţinerea de către forţele de ordine a unor informaţii privind posibile riscuri pentru mai mulţi militanţi belaruşi”, a mai precizat preşedinţia într-un comunicat.
 
Autorităţile ucrainene „au stabilit deja lista belaruşilor” vizaţi şi le-au furnizat măsuri de protecţie suplimentare, se adaugă în comunicat, fără a menţiona alte detalii.
 
Directorul unei ONG care îi ajuta pe opozanţii regimului belarus care au fugit în Ucraina, Vitali Şişov, de 25 de ani, a fost găsit spânzurat marţi într-un parc din Kiev.
 
Organizaţia sa a denunţat un asasinat orchestrat de Minsk. Poliţia ucraineană a deschis o anchetă pentru crimă premeditată, dar nu exclude nici o sinucidere.


Chiar dacă iniţial a părut a fi un suicid, pe măsură ce investigaţiile avansează, moartea activistului belarus Vitalii Şişov dezvăluie evidenţe ale unui asasinat organizat de la Minsk. Asasinatul pare a marca un nou stadiu în relaţionarea regimului Lukaşenko cu diaspora belarusă, dar şi cu întreaga infrastructură de organizaţii care susţin diaspora belarusă în vecinătatea Belarusului. Motivele pentru care a fost asasinat activistul încă rămân a fi elucidate complet, dar în topul mobilului acestei crime este activitatea lui Şişov legată de ”Casa Belarusă” din Kiev, o organizaţie neguvernamentală care şi-a început activitatea în toamna anului trecut.

Organizaţia în cauză, a devenit pe parcursul ultimului an un eficient mecanism de centralizare şi organizare coerentă a activităţilor diasporei belaruse din Ucraina. Practic, ”Casa Belarusă” a devenit umbrela sub care se regăseau mai multe organizaţii ale diasporei belaruse ce se ocupau cu probleme ale refugiaţilor din Belarus.

În felul acesta, diaspora belarusă din Ucraina formată în ultimele luni, şi care numără deja multe mii, a început să devină în ultima vreme un al treilea centru de organizare eficientă împotriva regimului Lukaşenko, după Polonia şi Lituania. Mulţi jurnalişti, activişti, ONG-işti şi IT-işti în ultimele luni s-au refugiat anume în Ucraina. Există printre ei nume foarte importante din zona activismului civic şi a formatorilor de opinie. Pericolul mare pentru regim este cultura protestului din Ucraina, adică transformarea diasporei belaruse din Ucraina într-un fel de aripă mai militantă, mai activă din punct de vedere fizic, inclusiv datorită exemplului societăţii ucrainene care are o tradiţie a ”maidanurilor”, adică a mişcărilor revoluţionare de protest.

În egală măsură, şi războiul cu Rusia din Ucraina de est, acolo unde sute de belaruşi luptă sau au luptat de partea ucraineana, reprezintă un element suplimentar care contribuie la formarea culturii protestului printre belaruşii din Ucraina. 

O ipoteză pe masa autorităţilor de la Kiev, şi anume că Şişov ar fi putut fi omorât de serviciile secrete ale Rusiei. Moscova să alimenteze un conflict şi mai adânc între Kiev şi Minsk. Moscova îşi doreşte ca Lukaşenko să recunoască anexarea Crimeii, iar pentru aceasta are nevoie de un Lukaşenko total dependent de Rusia şi cât mai ostil posibil faţă de Ucraina. La acest moment Ucraina încă rămâne al patrulea partener comercial al Belarusului, iar Moscova are un interes ascuns ca relaţiile între cele doua ţări sa fie cât mai tensionate. Diaspora belarusă din Ucraina ar putea răspunde prin escaladare, fiindcă Ucraina este unica ţară unde s-au refugiat extremişti belaruşi ”autentici”, care beneficiază şi de o graniţă între Belarus şi Ucraina care nu este întocmai impermeabilă.



Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările