Preşedintele Poroşenko, la inaugurarea misiunii de formare a trupelor ucrainene de către americani

Preşedintele Poroşenko, la inaugurarea misiunii de formare a trupelor ucrainene de către americani

Ceremonia de inaugurare a misiuni „Gardian Neînfricat“ la care vor lua parte militari ucrainieni şi americani

Preşedintele Petro Poroşenko i-a primit luni, la Iavoriv, în vestul Ucrainei, pe cei 300 de militari din cadrul celei de-a 173-a Brigăzi Aeroportate americane care urmează să formeze, în următoarele şase luni, 1.000 de luptători din cadrul Gărzii Naţionale în cadrul Operaţiunii "Gardian Neînfricat".

Potrivit lui Matthew Carpenter, căpitanul Escadronului de recunoaştere 191, ataşat Brigăzii Aeropurtate 173 a armatei americane, citat de ziarul elveţian Le Temps în pagina electronică, această unitate a efectuat deja acest tip de misiune "în Estonia, în Lituania, în Letonia, dar şi în România, Cehia, iar frontiera "Poloniei este la doar 50 de kilometri, aşa că nu ne simţim ca nişte străini".
 
Căpitanul a sosit în Ucraina cu mai puţin de o săptămână în urmă, la fel ca cei 300 de oameni din brigadă, de la Vicenza (Italia). În ultimii ani, Operaţiunea "Trident Rapid" a adus deja americani alături de ucraineni, în Ucraina. Însă această nouă operaţiune - "Gardian Neînfricat" - are o cu totul altă miză, în contextul războiului din Donbas, în estul ţării.
 
Până în martie 2017, militari americani vor frma peste 1.000 de militari din cadrul Gărzii Naţionale a armatei ucrainene. De asemenea, până în vară, 75 de formatori britanici şi 200 de militari canadieni urmează să sosească la faţa locului. Totodată, militari ucraineni urmează să fie preluaţi şi formaţi de căttre forţe poloneze.
 
O nouă instituţie
 
Într-o primă fază, Unitatea "Jaguar" din cadrul Gărzii Naţionale, în cadrul căreia mai mulţi membri au revenit recent de pe front, urmează să fie formată la Iavoriv.
 
"Obiectivul este să le oferim instrumentele cu care să acţioneze în mod colectiv, ca un organism modern, pentru a-şi apăra suveranitatea", declară căpitanul Matthew Carpenter. 
 
Însă, "mai mult decât soldaţii, lanţul de comandă este cel care este necesar să fie schimbat", declara recent o sursă diplomatică, la Kiev.
 
"Este vorba, nici mai mult şi nici mai puţin, de consolidarea capacităţii cu scopul de a transforma armata într-o nouă instituţie, care va face parte din construcţia unei noi ţări", apreciază ambasadorul Statelor Unite Geoffrey Pyatt, care l-a însoţit pe Poroşenko la inaugurarea operaţiunii.
 
Moscova nu apreciază deloc crearea unei axe Atlantic-Ucraina, care să treacă pe la Varşovia.
 
"Prezenţa unor specialişti dintr-o ţară terţă nu facilitează soluţionarea conslictului", declara vineri Dmitri Peskov, un purtător de cuvânt al Kremlinului.
 
Rusia ar putea găsi în acest program de formare un argument pentru ca să-şi consolideze, la rândul ei, susţinerea directă pe care o oferă trupelor separatsite proruse de la Doneţk şi Lugansk, implicate de peste un an într-un conflict cu forţele naţionale, soldat cu peste 6.100 de morţi.
 
SUA acordă Ucrainei un ajutor suplimentar de 17,7 milioane de dolari
 
Vicepreşedintele american Joe Biden a discutat cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, luni, despre criza din estul Ucrainei şi a oferit un ajutor suplimentar de 17,7 milioane de dolari pentru nevoi elementare precum alimente, adăpost şi apă, a anunţat Casa Albă, citată de Reuters.
 
Biden şi Poroşenko au discutat despre eforturile depuse de Ucraina în domeniul reformelor, a afirmat Casa Albă într-un comunicat.
 
"Vicepreşedintele a salutat numirea unui nou şef al biroului anticorupţie şi a încurajat implementarea ulterioară a reformelor din domeniul statului de drept, inclusiv măsuri antimonopol şi reforma justiţiei", a adăugat Casa Albă.
 
Economia Ucrainei, care trece prin cea mai gravă criză de la obţinerea independenţei în 1991, era la începutul anilor 2000 printre cele mai dinamice din regiune, dar ulterior a fost afectată de criza financiară mondială din 2008.
 
Parlamentul ucrainean respinge „agresiunea militară a Rusiei“
 
Rada Supremă a Ucrainei (parlamentul unicameral) a adoptat marţi o rezoluţie privind "respingerea agresiunii militare a Rusiei", cu o majoritate de 259 de voturi dintr-un minim necesar de 226, relatează agenţia de presă TASS, citată de agerpres.
 
„Acesta este primul document consolidat al parlamentului ucrainean, care enumeră întreaga cronologie a conflictului dintre Ucraina şi Rusia. Este primul document juridic care va menţiona data începerii războiului ruso-ucrainean“, a declarat vicepreşedintele legislativului de la Kiev, Oksana Sâroed, în timpul prezentării documentul înainte de supunerea la vot.
 
Obiectivul „acestui proiect este crearea unei baze legale pentru a putea prezenta obiecţii consolidate Federaţiei Ruse în legătură cu agresiunea armată împotriva Ucrainei“, se menţionează în text.
 
În această rezoluţie, parlamentul Ucrainei cere Rusiei, printre altele, „eliberarea imediată a tuturor prizonierilor de război şi ostaticilor, retragerea tuturor formaţiunilor militare ruseşti de pe teritoriul Ucrainei, aplicarea acordurilor de la Minsk în ceea ce priveşte restabilirea controlului complet din partea Kievului asupra frontierei de stat şi asigurarea de către OSCE a unei monitorizări permanente asupra graniţei ucraineano-ruse'.
 
Rada mai cere Moscovei retrocedarea către Kiev a Crimeii (anexate în martie trecut), stoparea trimiterii de convoaie aşa-zis umanitare în estul Ucrainei, retragerea trupelor ruse concentrate la frontiera ruso-ucraineană, aducerea în faţa justiţiei a celor responsabili de planificarea, pregătirea, iniţierea şi transpunerea în practică a 'agresiunii' împotriva Ucrainei şi a celor vinovaţi de crime de război şi împotriva umanităţii.
 
În cazul în care Rusia nu va pune capăt agresiunii militare împotriva Ucrainei, Rada Supremă îndeamnă comunitatea internaţională la înăsprirea sancţiunilor faţă de Federaţia Rusă ca „stat agresor“ şi accelerarea furnizării către Kiev a unei asistenţe financiare extinse şi livrări de arme, având în vedere că ţara se opune agresiunii militare ruseşti, potrivit aceluiaşi document.
 
Parlamentul Ucrainei a declarat anterior Rusia drept „stat agresor“, acuzând-o de sprijinirea rebelilor separatişti din estul Ucrainei. Cu toate acestea, după cum menţionează presa rusă, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a refuzat să declare război Rusiei şi nu a rupt relaţiile diplomatice şi economice cu această ţară.
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: