Preşedintele Comisiei Europene propune înfiinţarea unei armate UE pentru a contrabalansa avansul Rusiei. Moscova: „Este versiunea europeană de paranoia”

Preşedintele Comisiei Europene propune înfiinţarea unei armate UE pentru a contrabalansa avansul Rusiei. Moscova: „Este versiunea europeană de paranoia”

Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a vorbit despre o armată comună europeană

Jean Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, îşi doreşte înfiinţarea unei armate europene centralizate, care să poată apăra blocul comunitar de ameninţări externe şi care să arate Rusiei determinarea cu care Uniunea Europeană îşi apără valorile, a declarat el pentru publicaţia germană „Welt am Sonntag”.

„O astfel de armată ne-ar ajuta să construim o politică externă şi de securitate comună, precum şi să ne asumăm împreună responsabilităţile pe care UE le are în lume”, a declarat Juncker într-un interviu publicat duminică de „Welt am Sonntag”. 
 
O astfel de armată, continuă preşedintele Comisiei Europene, ar putea „reacţiona credibil” în faţa pericolelor care pândesc blocul de 28 de state, precum şi vecinii acestora. 
 
Juncker a adăugat că formarea aceste armate europene comune ar transmite un semnal puternic Rusiei, anume că „UE ia în serios apărarea valorilor pe baza cărora a fost construită”.
 
Juncker a subliniat şi importanţa simbolică pe care l-ar avea crearea armatei UE. „O armată europeană comună ar arăta lumii că niciodată nu va izbucni un război între ţările comunitare”, a spus Juncker. Forţele armate UE n-ar reprezenta un rival pentru NATO, ci ar ajuta statele membre să-şi asume împreună responsabilităţile UE pe plan mondial. „Europa şi-a pierdut imensiul prestigiu în politica externă pentru că pare că nu ne luăm noi înşine în serios”, a spus Juncker. 
 
Pe lângă consolidarea cooperării comunitare, preşedintele Comisiei Europene a explicat că un astfel de proiect ar aduce şi beneficii financiare considerabile, înregistrându-se economii semnificative la achiziţiile militarre. 
 
Berlinul sprijină ideea unei armate UE
 
Propunerea lui Juncker este deja sprijinită de parlamentarii germani. Norbert Rottgen, preşedintele comisiei pentru afaceri externe din Bundestag, ar fi declarat că a venit vremea ca o astfel de viziune să se concretizeze. 
 
„Europenii cheltuiesc sume enorme pentru sectorul militar. Combinate, aceste bugete naţionale dau o sumă mai mare decât bugetul militar al Rusiei. Însă capacităţile noastre militare rămân insuficiente câtă vreme păstrăm aceste armate naţionale mici, care produc şi care cumpără aceleaşi lucruri, dar la o scară mai redusă”, a declarat Rottgen, membru al coaliţiei de guvernare CDU. 
 
Propunrea pentru o armată UE ar fi sprijinită şi de Ursula von der Leyen, ministrul german al Apărării. Aceasta a avertizat însă că un astfel de proiect nu poate fi realizat pe termen scurt. 
 
„N-ar trebui să aşteptăm un concept pan-european, ci ar trebui să începem cu înţelegeri bilaterale între state”, a declarat şi parlamentarul social-democrat Hans-Peter Bartels, preşedintele comisiei pentru Apărare din Bundestag, citat de cotidianul german „Frankfurter Allgemeine Zeitung”. 

Ruşii: armata comună reprezintă „o versiune europeană de paranoia”

Propunerea de înfiinţare a unei armate europene este o nebunie şi reprezintă „o versiune europeană de paranoia”, a scris duminică Leonid Sluţki, preşedintele Comisiei pentru relaţiile cu Comunitatea Statelor Independente (CSI) din Duma de Stat, pe contul său de Twitter, citat de agenţia rusă de ştiri Sputnik. 

„Versiunea europeană de paranoia: înfiinţarea unei armate unificate pentru a contrabalansa Rusia, care nu intenţionează să declare război nimănui”, a scris oficialul rus. 
 
Recent, trimisul Moscovei la NATO s-a arătat îngrijorat de planurile NATO de a-şi consolida capacităţile militare pe flancul estic, în special în ceea ce priveşte planurile privind România şi Polonia. „Nu am primit un răspuns la propunerile noastre de a dezvolta în comun definiţia termenului 'forţe de luptă semnificative la timpul potrivit. În aceste condiţii, vom evalua independent dezvoltarea capacităţii militare a NATO în Est, cât de amplă va fi aceasta şi dacă afectează securitatea noastră naţională”, a declarat Aleksandr Gruşko, citat de agenţia rusă de ştiri Sputnik. 
 
„Nu avem nicio îndoială că amplasarea de baze antirachetă în Polonia şi România poate afecta serios securitatea militară şi că nu este îndreptată spre crearea unei Europe stabile, paşnice şi unite”, a adăugat oficialul rus. 
 
„Înregistrăm o rotaţie continuă a forţelor americane şi aliate în regiunea baltică şi în Polonia, precum şi expansiunea patrulelor aeriene asupra ţărilor baltice, consolidarea structurilor de comandă şi control în Europa Centrală şi de Est, crearea infrastructurii antirachetă”, a declarat Gruşko într-un interviu acordat RIA Novosti. 
 
„Infrastructura militară din ţările din Europa Centrală şi de Est este modernizată serios, incluzând prelungirea pistelor, construirea unor facilităţi adiţionale de stocare şi alte activităţi”, a mai spus trimisul rus la NATO. 
 
„În consecinţă, se creează o nouă configuraţie a capacităţilor şi a forţelor militare, iar noi trebuie să luăm în considerare acest lucru în propria noastră strategie militară”, a mai spus Gruşko. 
 
 
Actul fondator prin care Rusia şi-a stabilit relaţiile cu NATO „rămâne unul dintre acordurile fundamentale care derivă din înţelegerea faptului că securitatea poate fi sporită numai prin cooperare”, a spus Gruşko, adăugând că acesta „conţine principiile fondatoare ale relaţiilor NATO-Rusia, inclusiv principiul că securitatea în comunitatea euroatlantică este indivizibilă”. 
 
„Documentul conţine importante principii conform cărora Alianţa nu îşi va menţine securitatea prin desfăşurarea adiţională permanentă de forţe de luptă semnificative. De asemenea, conţine prezumţia că NATO nu are planuri de a desfăşura arme nucleare în noi state membre. În final, menţionează că Rusia şi NATO nu se consideră duşmane şi nu intenţionează să-şi submineze securitatea una alteia”, a mai spus trimisul Rusiei la NATO. 
 
 
La începutul lunii februarie, NATO a prezentat un plan pentru a spori capacitatea militară a membrilor NATO din Europa de Est, ca răspuns la criza din Ucraina. Acesta va fi cel mai amplu program de întărire a capacităţii colective de apărare a blocului de la încheierea Războiului Rece.
 
Una dintre principalele măsuri anunţate a fost înfiinţarea unui comandament pentru răspuns rapid în caz de agresiune, care va număra până la 5.000 de soldaţi. 
 
NATO se confruntă cu „schimbări fundamentale” ale mediului securităţii, a subliniat Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei. „Facem asta ca răspuns la acţiunile agresive pe care le-am văzut din partea Rusiei, care violează legislaţia internaţională”, a adăugat acesta joi dimineaţă, înainte ca reuniunea de la Bruxelles să înceapă. 
 
Oficialii NATO au prezentat totodată şi planuri de înfiinţare a mici centre de comandă în Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, România şi Bulgaria. 
 
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: