Premierul britanic, Theresa May, aşteptat să prezinte Planul B. Guvernul lansează aplicaţia pentru cererile de reşedinţă după Brexit
0
Premierul britanic, Theresa May, urmează să prezinte, luni, în faţa deputaţilor un nou plan pentru Brexit după respingerea masivă, pe 15 ianuarie, de către Camera Comunelor, a acordului pe care l-a încheiat cu Bruxellesul la sfârşitul lui 2018. În acelaşi timp, guvernul britanic lansează luni aplicaţia pe mobil cu ajutorul căreia cetăţenii europeni stabiliţi în Regatul Unit pot solicita reşedinţa permanentă după Brexit.
Premierul britanic Theresa May le prezintă luni ”planul B” cu privire la Brexit deputaţilor care au respins masiv prin vot, săptămâna trecută, acordul divorţului pe care ea l-a încheiat cu dificultate cu Uniunea Europeană (UE), relatează AFP.
Cu doar zece săptămâni înaintea ieşirii prevăzute din UE, la 29 martie, conducătoarea conservatoare este nevoită să găsească o cale prin care să evite ca a cincea economie mondială să plece fără acord, ceea ce ar însemna riscuri de penurie, blocaje monstru în porturi şi prăbuşirea lirei sterline - în contextul în care mai multe grupuri de deputaţi vor să încerce să scurtcircuiteze Guvernul, cu scopul de a evita un ”no deal” sau să amâne data ieşirii.
Afişându-şi voinţa de a obţine un consens politic, May s-a întâlnit în ultimele zile atât cu lideri din opoziţie, cât şi cu numeroşi deputaţi din partidul său şi conducători ai micului partid unionist nord-irlandez DUP, aliatul său în Parlament.
Însă iniţiativa s-a împotrmolit, opoziţia denunţându-i intransigenţa - şi mai ales refuzul de a îndepărta eventualitatea unei ieşiri din UE fără acord.
Deputaţii britanici vor putea amenda ”planul B” propus luni de May, după care va avea loc o dezbatere şi un vot pe care ea le-a stabilit la 29 ianuarie, cu exact două luni înainte de Brexit.
În contextul în care opoziţia a acuzat-o pe şefa Gvernului că se joacă cu timpul, cu scopul de a o forţa să-i accepte acordul, cel puţin două grupuri de deputaţi transpartizani intenţionează să depună amendamente cu scopul de a încerca să preia controlul asupra dosarului.
Unul dintre ele vrea să împiedice scenariul unei ieşiri fără acord, în timp ce al doilea, condus de deputatul conservator rebel Dominic Grieve, ar viza să suspende procesul ieşirii din UE.
Downing Street a catalogat aceste proiecte drept ”extrem de îngrijorătoare”.
Pe de altă parte, ministrul britanic al comerţului, Liam Fox, a avertizat duminică, în paginile jurnalului The Sunday Telegraph, contra unui "tsunami politic" dacă deputaţii vor eşua să respecte votul referendumului din 2016 care a decis retragerea din UE.
El i-a criticat, de asemenea, pe partizanii unui Brexit fără acord, dorit de opoziţia laburistă, afirmând că este "lucrul cel mai stupid posibil" într-o negociere "să renunţi la cartea cea mai puternică''.
Dar, Keir Starmer, purtător de cuvânt al Partidului Laburist, a transmis că singurele opţiuni pe care le are Marea Britanie în ceea ce priveşte procesul de Brexit sunt organizarea unui nou referendum sau obţinerea unei relaţii economice apropiate cu Uniunea Europeană.
Partidul Laburist este deschis prelungirii Articolului 50, dacă acest lucru ar însemna că Marea Britanie nu va părăsi Uniunea Europeană fără un acord.
Parlamentul britanic a respins marţi acordul pentru Brexit negociat de prim-ministrul Theresa May, crescând riscul ca Marea Britanie să părăsească Blocul comunitar fără un acord. Parlamentul va dezbate şi vota în data de 29 ianuarie a doua variantă a acordului.
Fostul premier britanic John Major consideră că parlamentarii ar trebui să voteze toate opţiunile pentru Brexit, pentru a-şi indica preferinţa în ceea ce priveşte viitorul ţării.
John Major a declarat sâmbătă că varianta ieşirii Marii Britanii din Blocul comunitar fără un acord ar fi cea mai rea variantă şi că „milioane de oameni ar fi neîndreptăţiţi în acest scenariu”. De asemenea, efectuarea de mici schimbări în cadrul acordului actual nu va face nicio diferenţă, a transmis fostul premier.
Un tratat bilateral cu Irlanda ?
Premierul britanic Theresa May ar avea în vedere soluţionarea impasului Brexit prin modificarea unui acord din 1998 care a încheiat 30 de ani de violenţe în Irlanda de Nord după ce a renunţat la negocierile asupra unui acord transpartinic, a anunţat Daily Telegraph duminică, citat de Reuters.
Planul lui May de a modifica Acordul din Vinerea Mare din 1998 ar însemna ca Regatul Unit şi Irlanda să fie de acord cu un set separat de principii şi adăugarea de prevederi pentru a "sprijini sau a face referire la" acordul de pace din 1998, care stabileşte modul în care ambele părţi ar garanta o frontieră deschisă după Brexit.
În conformitate cu prevederile Acordului din Vinerea Mare care a încheiat în mare parte anii de violenţe dintre republicanii irlandezi şi unioniştii pro-britanici, posturile de frontieră au fost înlăturate, iar provincia a primit o structură de împărţire a puterii, în care au fost reprezentate ambele comunităţi.
Potrivit The Daily Telegraph, sursele de la vârful UE au numit noul plan al lui May un "non-starter", în timp ce sursele guvernului britanic sunt "sceptice" că ar funcţiona, deoarece planul se va dovedi controversat şi ar necesita consimţământul tuturor părţilor implicate din Irlanda de Nord.
Neale Richmond, membru al partidului de guvernământ irlandez Fine Gael şi preşedinte al Comisiei camerei superioare a parlamentului pentru Brexit, a declarat că Acordul din Vinerea Mare nu poate fi renegociat uşor.
"#GFA este un tratat internaţional de pace, depus la @UN - de asemenea are un mandat de 94% în Irlanda şi 71% în Irlanda de Nord. Nu este ceva care poate fi renegociat uşor pentru a satisface capriciile #Brexit", a scris el pe Twitter.
Între timp, The Sunday Times scrie că se intenţionează un tratat bilateral cu guvernul irlandez ca o modalitate de a elimina controversatul aranjament.
Irlanda a respins duminică ideea negocierii unui acord bilateral cu Marea Britanie ca alternative la aşa numita soluţie de rezervă prin care s-ar evita o graniţă strictă cu Irlanda de Nord după Brexit, scrie Politico.
“Rămânem uniţi şi concentraţi pe protejarea Irlandei”, a afirmat vicepremierul Simon Coveney pe Twitter.
“Acest lucru include şi susţinerea faţă de acordul negociat de Marea Britanie cu UE, inclusiv soluţia de rezervă aşa cum a fost negociată”, a adăugat el.
Şi Sunday Times scriet că premierul britanic Theresa May plănuieşte să ajungă la un acord cu Irlanda pentru a evita controalele la graniţă fără să se bazeze pe soluţia de rezervă pe care o resping mulţi membri ai Partidului Conservator.
Un oficial al guvernului britanic a declarat pentru Politico referitor la aceste informaţii că nu este la curent cu un astfel de plan.
Un purtător de cuvânt al guvernului irlandez a declarat pentru Financial Times că “Irlanda negociază ca parte a grupului celor 27 de naţiuni europene”.
Guvernul lansează aplicaţia mobilă pentru cererile de reşedinţă după Brexit
Guvernul britanic lansează luni aplicaţia pentru telefoanele mobile cu ajutorul căreia cetăţenii europeni stabiliţi în Regatul Unit pot solicita reşedinţa permanentă după Brexit, reaminteşte AFP.
În Regatul Unit trăiesc în prezent aproape 3,5 milioane de cetăţeni ai altor state din Uniunea Europeană. Aceştia trebuie să solicite statutul de rezident permanent (aşa-numitul "settled status") pentru a putea munci în continuare în ţară şi pentru a beneficia de asistenţa socială, după ce aceasta nu va mai fi membră a UE.
Utilizatorii trebuie să îşi fotografieze paşapoartele biometrice şi faţa pentru a-şi confirma identitatea. Apoi sunt direcţionaţi spre un site de Internet unde îşi înregistrează adresa şi îşi pot da acordul pentru verificarea situaţiei fiscale, pentru confirmarea adresei. Ei trebuie să îşi declare cazierul judiciar, iar condamnările pentru infracţiuni grave pot duce la respingerea cererilor de reşedinţă.
Aplicaţia nu funcţionează încă şi pe iPhone, dar sunt în curs negocieri cu Apple pentru a permite şi accesul utilizatorilor telefoanelor respective. Testarea s-a făcut în noiembrie şi decembrie cu datele a 30.000 de persoane. Home Office (ministerul de interne) a anunţat primele rezultate: 81% din cereri au fost rezolvate în maximum o săptămână, iar circa 10% au rămas nesoluţionate la trei săptămâni după încheierea testului. Niciun dosar nu a fost respins. Pentru a face faţă activităţii, au fost angajate 1900 de persoane. AFP menţionează că potrivit unor estimări s-ar putea înregistra până la 6000 de cereri pe zi.
Procedura costă 65 de lire sterline (aproximativ 74 de euro), adică preţul unui paşaport, dar pentru cei care au deja statutul de rezident permanent este gratuită.
Din 30 martie, cererile vor putea fi trimise şi prin poştă sau depuse la administraţiile locale.
În cazul în care se va ajunge la un acord între Londra şi Bruxelles privind Brexit-ul, cetăţenii europeni stabiliţi în Regatul Unit înainte de sfârşitul lui 2020 vor putea cere drept de şedere permanent; termenul-limită pentru depunerea cererilor ar urma să fie 30 iunie 2021. În lipsa unu acord, termenul-limită pentru cereri va fi 31 decembrie 2020.
Astăzi, Theresa May a anunţat că guvernul britanic renunţă la taxa de 65 de lire cerută cetăţenilor UE care solicită statutul de rezident permanent
Ea a precizat că această taxă va fi eliminată începând din data de 30 martie, când va demara efectiv procesul de legalizare a statutului cetăţenilor comunitari care doresc să rămână în Regatul Unit după Brexit. Cei care până atunci vor fi plătit deja această taxă în faza preliminară a acestui proces, lansată luni, urmează să primească banii înapoi.
Se încarcă comentariile...
