Posibilul sfârşit al Nord Stream 2

Caricatură semnată de Serghei Elkin: Putin spune "Nu-i nimic personal, e doar business"

După atentatul asupra opozantului rus Navalnîi, se înmulţesc solicitările de stopare a proiectului energetic ruso-german. Toţi ochii sunt pe cancelara Angela Merkel.

Merkel nu ar fi Merkel dacă nu ar ezita. Indiferent ce va decide, Germania şi Rusia trebuie să se descurce mai departe una cu cealaltă. Până acum, afacerile cu gaz dintre cele două ţări au supravieţuit tuturor turbulenţelor politice.

Americanii au protestat de la început

Deja de la începutul acestor afaceri cu gaz ruso-germane, în anii 1970, americanii au tunat împotriva lor: cum poate Germania să cumpere gaz de la duşman, plătindu-i acestuia valută vestică, au criticat ei. La sfârşitul acelui deceniu, cancelarul federal Helmut Schmidt şi preşedintele american Jimmy Carter s-au contrat pe tema afacerilor cu materii prime făcute de germani cu estul Europei. Şi succesorul lui Carter, Ronald Reagan, a criticat aceste afaceri la summitul G7 din 1981 din Ottawa. La fel cum face azi Donald Trump.

De-a lungul deceniilor, argumentele de bază ale Casei Albe au rămas aceleaşi: orice dependenţă de Moscova slăbeşte Occidentul. Guvernul german a răspuns prin cancelarul Helmut Schmidt: "Cine face comerţ, nu face război."

Un argument care azi nu prea mai e valabil: nici măcar cei mai pesimişti dintre noi nu îşi pot imagina cu adevărat un conflict militar între NATO şi Rusia. Susţinătorii Nord Stream 2 atrag atenţia că politica nu trebuie amestecată cu afacerile – cel puţin o politică orientată pe valori. Germania s-a descurcat până acum bine cu acest principiu: livrările de gaz rusesc nu au contenit nici când Moscova a ameninţat Vestul cu rachete, nici când a trimis disidenţii în Gulag, nici când a invadat Afganistanul, nici când a fost decretată în Polonia legea marţială.

Kremlinul speră la afaceri pe termen lung

Moscova aminteşte în aceste zile tocmai de această fidelitate în respectarea contractelor. Formulat cinic, Kremlinul speră următoarele: "Nici când persecutăm critici ai regimului nu vor exista consecinţe în afaceri." Dar cine acceptă în Vest acest calcul, devine practic un aliat al lui Putin.

Un risc pe care Kremlinul crede că este obligat să şi-l asume în prezent: pe fondul protestelor din Estul îndepărtat sau din Belarus, pe fondul scăderii continue a standardului de viaţă. Kremlinul se teme că şi la Moscova ar putea avea loc demonstraţii de masă. De aceea, regimul îi persecută pe opozanţii consideraţi periculoşi. Alexei Navalnîi este cel mai important dintre ei, dar mai sunt mulţi alţii.Moscova nici nu se deranjează măcar să nege atentatul asupra vieţii lui Navalnîi. Regimul de la Moscova pare sigur de faptul că Germania ameninţă doar, ca de multe alte ori în trecut, dar nu va face până la urmă nimic.

Şi totuşi, s-ar putea ca Kremlinul să fi greşit calculul de data aceasta. Au apus demult vremurile când Germania era dependentă de gazul siberian. Viitorul aparţine energiilor regenerabile, poate nu în Rusia, dar cu siguranţă în Europa. Şi există multe alte ţări care vor să vândă gaz Germaniei: trăim într-o perioadă a excesului de energie. Este o prostie, de asemenea, afirmaţia că gazul ar fi "energie curată". Generează mai puţin CO2 decât cărbunii, dar exploatarea şi transportul de gaze generează emisii nocive de metan.

Mai mult decât "nimic nu este exclus"

Cancelara Merkel va câştiga mult capital politic în aceste vremuri economice grele dacă va face mai mult decât să "nu excludă nimic", ci va decide stoparea proiectului cu Rusia. Polonia, Franţa şi Ţările Baltice ar fi mult mai dispuse să coopereze în diverse chestiuni importante din politica europeană, dacă Germania s-ar distanţa odată în mod clar de Rusia. Merkel ar putea scrie astfel şi mai multă istorie în ultimul ei an de mandat în fruntea guvernului german: să ducă Europa mai departe şi să penalizeze un regim care oricum nu are viitor. În plus, Rusia nici nu este cu adevărat un partener comercial important. Dacă această ţară pierde posibilitatea de a exporta materiile sale prime, atunci ea este falită.

Blocarea Nord Stream 2 ar avea un efect simbolic mult mai amplu: economia germană s-ar retrage astfel şi mai puternic decât înainte de pe piaţa rusă. Tentativa lui Putin de a-şi moderniza ţara cu ajutor occidental ar eşua astfel definitiv.

Miodrag Soric - Deutsche Welle