Populiştii de dreapta din UE, sub presiune în săptămâna alegerilor europarlamentare din cauza scandalului politic din Austria

Populiştii de dreapta din UE, sub presiune în săptămâna alegerilor europarlamentare din cauza scandalului politic din Austria

Italianul Matteo Salvini (centru) şi alţi zece lideri de extrema dreapta din Europa reuniţi sâmbătă la Milano FOTO EPA-EFE

Scandalul politic din Austria, care a dus la căderea liderului naţionalist Heinz-Christian Strache şi la dezmembrarea coaliţiei guvernamentale locale, pune presiuni asupra tuturor populiştilor de dreapta din Europa cu câteva zile înainte de alegerile europarlamentare, cel mai mare scrutin democratic din lume după cel din India, relatează AFP.

Ştiri pe aceeaşi temă

Extrema dreaptă eurofobă, conservatorii eurosceptici şi populiştii speră la un succes important în scrutinul europarlamentar aşteptat în perioada 23-26 mai în cele 28 de state membre UE.

Însă un filmuleţ compromiţător pentru fostul vicecancelar al Austriei şi alte controverse locale ar putea să le distrugă această speranţă.

Vineri seara, două publicaţii germane au difuzat un filmuleţ în care Heinz-Christian Strache apare manifestându-şi interesul pentru obţinerea unui sprijin financiar din partea unui oligarh rus în schimbul asigurării unor contracte publice după alegerile desfăşurate în octombrie 2017 în Austria. Filmuleţul a fost realizat cu camera ascunsă, într-o vilă din Ibiza, în iulie 2017. Declarându-se victimă a unui „atentat politic“, Strache şi-a dat demisia din funcţia de vicecancelar şi a renunţat la conducerea FPÖ. Ulterior, FPÖ s-a retras din coaliţia guvernamentală formată împreună cu ÖVP-ul cancelarului Sebastian Kurz.

Acest scandal nu pică bine nici extremei drepte europene. Prima consecinţă: marea reuniune a naţionaliştilor de la Milano, organizată sâmbătă la iniţiativa vicepremierului şi ministrului italian de Interne Matteo Salvini, a avut loc în lipsa reprezentantului FPÖ, care s-a văzut nevoit să rămână acasă. Salvini şi alţi lideri eurosceptici speră să dispună de cea de-a treia mare familie europeană începând de duminică seara.

Ultimele estimări, realizate înainte de declanşarea scandalului din Austria, indică 173 de eurodeputaţi (dintr-un total de 751, n. red.) pentru formaţiunile populiste de dreapta, faţă de 154 în Parlamentul European actual, rezultat după alegerile din 2014.

În opinia lui Matthias Jung, directorul institutului german de sondare a opiniei publice Forschungsgruppe Wahlen, „acest scandal ar putea frâna creşterea populiştilor în Europa“.

Într-un interviu acordat cotidianului german Tagesspiegel, el apreciază că alegătorii pro-europeni s-ar putea mobiliza în scopul de a bara extrema dreaptă.

Şi simpatizanţii unor partide populiste „vor reflecta de-acum de două ori dacă vor să-şi dea voturile pentru aceşti oameni“, afirmă la rândul său politologul german Werner Patzelt.

Acuzaţii de complicitate

Pe lângă scandalul de la Viena, Marine Le Pen, acuzată de adverarii săi politici că este „calul troian“ al planurilor lui Donald Trump şi Vladimir Putin de slăbire a Europei, a fost nevoită să dezmintă afirmaţiile potrivit cărora Steve Bannon, un fost strateg al preşedintelui american, joacă vreun rol în campania sa europarlamentară.

Într-un interviu acordat luni presei regionale franceze, Emmanuel Macron a denunţat o „complicitate între naţionalişti şi interese străine“ pentru dezmembrarea Europei.

În ceea ce-l priveşte pe britanicul Nigel Farage, şeful Partidului Brexit, aflat pe primul loc în sondajele din Regatul Unit, acesta se află în vizorul Comisiei Electorale, care are suspiciuni asupra finanţării campanie sale.

„Oare scandalul austriac ar putea fragiliza electoratul populist? Înainte de toate, nu este o veste bună pentru ei, dar consecinţele sunt neclare“, estimează Christine Verger, de la Institutul Jacques Delors. „În orice caz, arată că există relaţii de corupţie în interiorul acestor partide“, a adăugat ea pentru AFP.

Absenteism ridicat

Văzute de regulă drept o ocazie de sancţionare a puterii de la nivel naţional, alegerile europene sunt în mod tradiţional marcate de un absenteism puternic.

De la primul scrutin, desfăşurat în 1979, prezenţa la acest vot a scăzut constant, de la 62% la numai 42,61% în 2014.

Dar, indiferent de prezenţa la vot, scrutinul din 23-26 mai va anunţa sfârşitul supremaţiei a două mari familii politice europene: Partidul Popular European (PPE), la dreapta, şi social-democraţii, la stânga. Fiecare tabără va pierde câte cel puţin 30 de aleşi, potrivit sondajelor. Totuşi, vor rămâne în poziţia de a alcătui majorităţile necesare pentru adoptarea legilor.

Pe 28 mai, la două zile de la încheierea alegerilor, liderii UE se vor reuni într-un summit menit împărţirii marilor posturi de la Bruxelles. Cinci preşedinţii sunt în joc, şi anume cele ale Comisiei Europene, Consiliului, Parlamentului, serviciului diplomatic şi Băncii Centrale Europene (BCE).

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: