Polonia, în prima linie a războiului hibrid: „Pe aici nu se trece!“ FOTO VIDEO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO EPA-EFE
FOTO EPA-EFE

Varşovia face faţă cu greu asaltului migrator de la graniţa cu Belarus, dar continuă să respingă ajutorul din partea Uniunii Europene.

GALERIE FOTO


Imaginile care vin de la graniţa dintre Belarus şi Polonia îndreptăţesc cele mai proaste prognoze: Alexander Lukaşenko a decis să trimită nu zeci sau sute, ci mii de oameni în grupuri organizate pentru a tenisiona situaţia şi, eventual, a provoca o baie de sânge. Între 3.000 şi 4.000 de migranţi, mai ales kurzi din Orientul Mijlociu, sunt masaţi de mai multe zile într-o zonă de pădure la frontiera estică a Uniunii Europene, în faţa unui important dispozitiv de securitate polonez destinat să-i oprească. Guvernul polonez a refuzat până acum să permită agenţiei europene Frontex să acceseze zona restricţionată în care au murit deja mai mulţi migranţi, spunând că nu are nevoie de asistenţă.

Instrumentele Varşoviei

Guvrnul polonez a instituit starea de urgenţă, din septembrie, în zona de frontieră, de-a lungul celor 420 de km şi pe o lăţime de 3 km, există un regim special, de urgenţă. Este cel mai blând regim posibil în asemenea cazuri. Şi un asemenea regim nu a mai fost instituit pe teritoriul Poloniei de 32 de ani, din 1989. Nici în timpul pandemiei nu a fost instituită starea de urgenţă în Polonia. Iniţial această stare de urgenţă a fost instituită pentru o lună, după care a fost prelungită pentru încă două luni, până în decembrie. Pe această fâşie, trupele din armată şi aşa-numita armată locală şi poliţia au drepturi extinse de control şi menţinere a ordinii publice. Este instituită o limită a deplasării pentru persoanele care locuiesc în acea zonă de la ora 21 până la ora 7 dimineaţa şi de asemenea, nu are acces presa de nicio culoare. 

Acesta este un lucru foarte negativ pentru procesele democratice, este încă o bilă neagră în contul partidului de guvernare. Un ultim instrument pe care Polonia vrea să-l folosească împotriva acestei ameninţări de la frontieră este construcţia unui zid. Este mai degrabă un gard fortificat, metalic, cu înălţimea de cel puţin cinci metri. Legea pentru construcţia acestui zid a fost promulgată de preşedintele Duda pe 3 noiembrie. Costul zidului este de 350 de milioane de euro.

Polonia speră că gerul va alunga migranţii

Analiştii, dar şi autorităţile poloneze speră că o posibilă slăbire a acestei crize va interveni atunci când se va lăsa iarna de-a binelea în regiune. Migranţii nu vor mai fi capabili să reziste în păduri la graniţă, nu vor mai fi în stare să forţeze frontiera. Autorităţile mizează că pe timp de iarnă nimeni nu va îndrăzni să circule, să se arunce în asemenea acţiuni. Aşa s-a întâmplat şi în cazul Ungariei, când migraţia din 2015 s-a oprit atunci când zidul de la graniţă a fost construit, în acel moment migranţilor le-a fost imposibil să forţeze acea barieră. Probabil şi în cazul Poloniei, când acest zid va fi gata, această criză să se diminueze sau să dispară. Polonia alocă pentru construcţia acestui gard un an de zile, însă se speră că până în primăvară, acest gard va fi gata.  

UE cere fermitate

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a cerut Poloniei să „acţioneze cu rapiditate şi hotărâre“ în criza migraţiei de la frontiera belaruso-poloneză, unde, spune el, are loc „un atac hibrid, brutal, violent şi josnic“. Premierul polonez Mateusz Morawiecki a subliniat la rândul său că nu este vorba „de o criză migratorie, ci de o criză politică declanşată cu scopul dinadins de a destabiliza situaţia în Uniunea Europeană“'.

Comisia Europeanaă a aprobat ca fondurile Uniunii Europene pot fi folosite pentru finanţarea infrastructurii frontaliere, însă nu pentru ridicarea de garduri de sârmă ghimpată. Activiştii pentru drepturile omului avertizează că este inuman ca migranţii să fie folosiţi ca ostateci politici, indiferent de cine, şi critică guvernul de la Varşovia pentru condiţiile crunte în care sunt ţinuţi străinii şi pentru că nu permite accesul organizaţiilor umanitare în zona de criză.

Rusia trimite bombardiere nucleare să patruleze în Belarus

Miercuri, cancelarul german la capăt de mandat Angela Merkel a cerut preşedintelui rus Vladimir Putin, principalul aliat al Minskului, să pună umărul la rezolvarea crizei de la graniţa polono-belarusă. Dar, drept răspuns, Rusia a trimis ieri două bombardiere nucleare să patruleze în spaţiul aerian bielorus.

Estonia, Franţa şi Irlanda au cerut o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate ONU privind criza migranţilor la graniţa dintre Polonia şi Belarus, reuniune care ar urma să aibă loc joi după-amiază, au declarat surse diplomatice, citate de agenţiile de presă internaţionale. Reuniunea va avea loc cu uşile închise, au precizat sursele citate, în timp ce tensiunea nu scade între Polonia şi Belarus, susţinut de Rusia şi acuzat de ''terorism de stat'' de către Varşovia.

Între timp, ambasadorii celor 27 de state membre ale UE au convenit miercuri că acţiunea Belarusului de a încuraja migranţii din Orientul Mijlociu să pătrundă în Polonia poate fi considerată din punct de vedere legal un „atac hibrid'' care să servească drept bază pentru o nouă serie de sancţiuni europene împotriva Minsk-ului, transmite Reuters.

Noul pachet de sancţiuni urmează să fie discutat joi şi posibil să fie aprobat luni la reuniunea miniştrilor europeni de externe.

Potrivit Reuters, noua serie de sancţiuni ar putea viza circa 30 de persoane şi entităţi din Belarus, printre care ministrul de externe al acestei ţări şi compania aeriană Belavia.

În Germania se discută acum şi posibilitatea ca alte companii aeriene, care transportă migranţi ilegali spre Belarus, să fie sancţionate, cum ar fi cele ale Turciei şi Emiratelor Arabe Unite.

Dezescaladarea, în mâinile lui Biden şi Putin

Tensiunile sunt chiar pe cale de a se transforma într-o criză internaţională, implicându-i deja pe Joe Biden şi pe Vladimir Putin. Occidentalii, mai ales europenii, se tem să nu se ajungă la o înfruntare militară directă, care ar face ca NATO să intervină automat în favoarea Poloniei.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite