Politico: Europa Centrală şi de Est plăteşte preţul pentru o vară irosită în ce priveşte campania de vaccinare

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Foto Arhivă
Foto Arhivă

Dacă Europa de Vest sărbătoreşte succesele campaniilor de vaccinare, un tablou foarte diferit se conturează în Europa Centrală şi de Est, ale cărei sisteme de sănătate deja suprasolicitate sunt în prag de colaps, relatează Politico.

Lentoarea vaccinării, relaxarea majorităţii restricţiilor şi zguduirile politice au creat o furtună perfectă pentru varianta Delta foarte contagioasă. În plus, spre deosebire de valurile anterioare, nu există apetit pentru alte restricţii. Experţii avertizează că unele ţări se îndreaptă vertiginos spre scene de tip Lombardia.

Săptămâna trecută, România şi Letonia au luat măsuri drastice pentru face loc valurilor de pacienţi COVID, sistând operaţiile şi internările neurgente, respectiv declarând stare de urgenţă sanitară.

„Toată vara a fost irosită. Guvernul nu s-a pregătit pentru al patrulea val, considerând că va fi unul minim”, a spus Răzvan Cherecheş, director executiv al Centrului pentru Politici Sanitare şi Sănătate Publică de la Universitatea Babeş-Bolyai.

 „Vara a fost o perioadă pierdută. O greşeală, pentru că trebuia să fim foarte, foarte proactivi, încă din primăvară. Am fost oarecum relaxaţi”, spune şi Ramunė Kalėdienė, decanul Facultăţii de Sănătate Publică de la Universitatea Lituaniană de Ştiinţe ale Sănătăţii.

Cifrele zugrăvesc un tablou sumbru. Media cazurilor săptămânale de COVID-19 şi a deceselor în România a depăşit vârfurile anterioare. La fel şi Bulgaria: are cea mai mare rată a deceselor pe două săptămâni la un milion de locuitori din UE. În Letonia, numărul mediu de infecţii săptămânale este mai ridicat ca niciodată, iar decesele zilnice sunt în creştere. În Lituania, de asemenea, ratele mortalităţii au atins noi maxime în acest an şi nu dau semne de stabilizare.

 

Ezitare alimentată de neîncredere

Legătura cu ratele de vaccinare este incontestabilă. În Bulgaria, doar 23% din populaţia adultă este vaccinată. România este la  34%. Cu o acoperire vaccinală mai bună, Letonia (52%) şi Lituania (69%) nu au putut opri răspândirea variantei Delta extrem de infecţioasă. 

Aceste cifre pălesc în comparaţie cu ratele din Marea Britanie, Irlanda, Portugalia şi Franţa, toate imunizând peste 80% dintre adulţi. Creşterea cazurilor în aceste ţări a avut un impact minim asupra ratelor de deces.

„Cea mai bună pregătire pentru al patrulea val ar fi fost o campanie eficientă de vaccinare”, a spus Ioana Mihăilă, ministru al sănătăţii României până în luna septembrie, când partidul ei s-a retras din guvern şi a susţinut o moţiune de cenzură care l-a demis.

Deşi crede că gestionarea campaniei de vaccinare de către România a fost bună, ea a declarat pentru POLITICO că o scepticismul populaţiei cu privire la vaccinuri a fost parţial de vină, dar şi guvernul, pentru că „a relaxat prea grăbit mesajele despre necesitatea vaccinării”.

Mai mulţi experţi citează profunda neîncredere în guvern ca unul dintre principalele motive pentru rata scăzută de vaccinare. Un sondaj Eurofound 2021 a arătat că cetăţenii români, bulgari şi letoni aveau un nivel mai mic de încredere în guvernul lor decât media UE.

Karlis Racenis, medic şi reprezentant al Asociaţiei medicale letone, vede în general pacienţi nevaccinaţi. Faptul se datorează lipsei de încredere în politicieni, a explicat Racenis, care atribuie acest fapt „înţelegerii post-sovietice a situaţiei noastre politice”. În Bulgaria, Vanya Rangelova, asistent principal al catedrei de epidemiologie la Universitatea de Medicină din Plovdiv, consideră că acest factor este „principala forţă motrice care îi determină pe oameni să refuze vaccinurile”.

Peste graniţă în nordul Greciei, se înmulţesc punctele fierbinţi ale epidemiei. Regiunea are una dintre cele mai scăzute rate de vaccinare din ţară - peste 90 la sută din paturile de terapie intensivă ocupate. Chiar şi aşa, Guvernul a anunţat sfârşitul mini-blocajelor. „Nu este momentul potrivit pentru astfel de libertăţi, şi nici pentru transmiterea mesajului că ne-am întors la normal. Spitalele se află într-un moment critic. Este o mişcare riscantă”, a spus Nikolaos Kapravelos, directorul unei unităţi de terapie intensivă din Thessaloniki.

Împăcarea electoratului

Un alt factor a intrat în joc: zguduirile politice. Guvernul român s-a prăbuşit marţea trecută; Bulgaria are o administraţie interimară; Letonia se pregăteşte de alegeri parlamentare anul viitor.

Racenis vede abordarea Letoniei ca fiind una împăciuitoare, politicienii ezitând să implementeze noi restricţii care ar putea înstrăina alegătorii. Este o poveste similară în România, unde Cherecheş crede că respingerea noilor restricţii în lunile de vară s-a datorat alegerilor interne din partidele politice. Chiar dacă guvernul a stabilit obiective de vaccinare legate de ridicarea restricţiilor, el a revizuit politicile anterioare. În plus, prăbuşirea coaliţiei a concentrat toată atenţia pe politică, şi nu pe pandemia în curs de agravare.

Bulgaria se află în faţa unui al treilea scrutin parlamentar din acest an, în noiembrie. Rangelova spune că politicienii „nu vor să ia măsuri dure”, deoarece ar pierde preferinţa electoratului.

Chiar dacă Lituania nu se confruntă cu alegeri, populaţia nu are apetit pentru alte restricţii. In septembrie, mii de oameni au manifestat la Vilnius împotriva restricţiilor actuale. Kalėdienė a spus că adoptarea de noi măsuri ar stârni o „opoziţie foarte puternică” faţă de acesta.

În acelaşi timp, cresc temerile privind repetarea scenelor văzute în zilelele negre ale crizei din Lombardia, Italia, în primăvara anului 2020, când lumea privea cu groază cum pacienţii mureau pe coridoarele spitalelor.

În Letonia, rata de ocupare a paturilor COVID-19 a ajuns la aproximativ 80%, unele spitale raportând că peste 90% din paturi sunt ocupate. „Dacă nu sunt impuse limitări puternice, de respectare a reducerii contactelor, vom avea ceva similar cu ceea ce am văzut în Europa în nordul Italiei ”, a avertizat Racenis.

Mihăilă s-a arătat la fel de îngrijorată: „Ne lipseşte deja capacitatea de a trata pacienţii, COVID şi non-COVID deopotrivă, ceea nu înseamnă doar spaţiu şi paturi, ci şi medici specializaţi”.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite