Pleacă polonezii, vin danezii. Noi ce câştigăm?

Premierul danez, Helle Thorning-Schmidt (stânga), va prelua ştafeta de la omologul său polonez, Donald Tusk

Polonezii ne-au ajutat la fel de mult dacă nu chiar mai răspicat decât ungurii în negocierile privind aderarea la Schengen. Noua preşedinţie rotativă a UE, Danemarca nu pare a fi din aceeaşi categorie.

De la 1 ianuarie 2020, Danemarca preia de la Polonia preşedinţia UE. Danezii vor fi astfel implicaţi în toate negocierile-cheie din Consiliul European la nivel de şefi de stat şi de guvern, la fel ca şi în consiile de miniştrilor de specialitate. Interesele şi priorităţile ţării care deţine preşedinţia rotativă a UE sunt de aceea importante pentru mizele pe care România le are în negocierile de la Bruxelles.

Danemarca este încă în zona non- euro, ceea ce va avantaja şi România. În problemele legate de migraţie, Danemarca a creat totuşi un precedent periculos: a pus anul acesta controale la graniţele sale, deşi este membru Schengen. 

Cum ne-au ajutat polonezii

Preşedinţia poloneză a UE a dat cele mai dure semnale ţărilor care s-au opus aderării României şi Bulgariei la Schengen. „Am promis României şi Bulgariei că, dacă vor îndeplini toate condiţiile, vor fi acceptate. Şi ştim din aprilie că aceste condiţii au fost îndeplinite. În opinia mea, încrederea înseamnă şi să-ţi ţii promisiunea, iar astăzi, această promisiune a fost încălcată", a spus Jerzy Miller, ministrul polonez de Interne la Consiliul JAI din septembrie, când aderarea României şi Bulgariei la Schengen a fost blocată de Olanda şi Finlanda.

Cu ce lideri a „jucat" Varşovia

Miniştrii Guvernului de la Varşovia au fost printre cei mai apreciaţi pentru atitudinea şi mesajele pe care le-au transmis în timpul crizei economice.

Au „jucat" dur, au avertizat că lipsa soluţiilor în criza din UE poate duce la un război pe continent, au vorbit răspicat, iar la final de mandat au enumerat câteva greşeli „cruciale" ale UE  în privinţa crizei datoriilor suverane: obligarea sectorului privat să ierte Grecia de datorii, care a accentuat marile turbulenţe de pe pieţe şi impunerea recapitalizării băncilor când nu exista niciun mecanism de protecţie funcţional în zona euro. Polonezii  au avertizat asupra legitimităţii instituţiilor europene care urmează să dea sancţiuni statelor membre în cazul în care nu respectă regulile bugetelor echilibrate. 

Cântec american pentru o prioritate daneză

Ministrul danez pentru Afaceri Europene, Nicolai Wammen, a anunţat patru priorităţi ale Preşedinţiei UE din 1 ianuarie 2012: o Europă responsabilă, o Europă dinamică, o Europă verde şi o Europă sigură. În privinţa ultimului capitol, Danemarca a dat unele dintre cele mai extreme semnale în privinţa graniţelor interne ale UE, a atras critici dure din partea Bruxelles-ului şi a îngrijorat România şi Bulgaria după ce a decis să reintroducă, unilateral, controalele la frontierele proprii, ceea ce a adus şi mai multe semne de întrebare asupra extinderii Schengen.

Între timp, noul guvern danez a suspendat măsura controalelor în interiorul Schengen. „Era o risipă din banii contribuabilor şi un semnal greşit către Europa", a declarat Wammen în timpul prezentării priorităţilor preşedinţiei daneze.  „Danemarca preia preşedinţia UE în cele mai dificile momente: criza datoriilor şi agravarea problemelor din zona euro vor domina agenda noastră. Una din priorităţile-cheie ale Danemarcei este unitatea între statele din zona euro şi cele non- euro şi, dacă îmi permiteţi, Danemarca va dori să fie, aşa cum spune cântecul lui Simon& Garfunkel, «Podul peste ape tubluri»", a spus Wammen. Un jurnalist austriac i-a amintit însă că pachetul privind reforma Schengen al comisarului pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom, a generat numerose dispute între miniştrii de Interne din statele membre care ar putea cânta un alt cântec al lui Simon&Garfunkel: „Cecilia you're breaking my heart" („Cecilia, îmi zdrobeşti inima").

O preşedinţie cu probleme

Noile reguli ale guvernanţei economice şi regulile privind semestrul european vor fi pentru prima dată aplicate în timpul preşedinţiei daneze. Pe de altă parte, Danemarca nu sprijină necondiţionat acordul interguvernamental al zonei euro pentru guvernanţa fiscală şi nu este încă clar dacă va avea sau nu nevoie de referendum, procedura cea mai complicată şi care necesită cel mai mult timp.

„Vom participa activ şi constructiv la acest acord", a spus Wammen, dar a precizat că mai e nevoie de clarificări legate de procedură şi de alte detalii juridice, după care Guvernul ţării sale va hotărî ce este de făcut din punct de vedere al deciziilor economice şi politice. „Atunci când vom avea aceste detalii, în baza lor vom lua o decizie", a mai spus ministrul pentru Afaceri europene.

Viitoarele preşedinţii rotative ale UE

2012 Danemarca şi Cipru
2013 Irlanda şi Lituania
2014 Grecia şi Italia
2015 Letonia şi Luxemburg
2016 Olanda şi Slovacia
2017 Malta şi Marea Britanie
2018 Estonia şi Bulgaria
2019 Austria şi România
2020 Finlanda - prima jumătate