Planul strategic european pe următorii cinci ani se concentrează pe problema migraţiei şi protejarea graniţelor exterioare ale Uniunii Europene

Liderii UE vor să se concentreze pe migraţie şi pe protejarea graniţelor externe, sau pe „integritatea spaţiului nostru fizic“, în următorii cinci ani, potrivit unui proiect al agendei strategice a UE, obţinut de Euractiv. Economia şi schimbările climatice sunt următoarele priorităţi.

În proiectul agendei strategice UE pe 2019-2014, menit să folosească drept ghid pentru instituţiile UE, liderii naţionali prioritizează politica privind migraţia, înaintea altor subiecte, în timp ce întărirea economiei, abordarea mai eficientă a problemei schimbărilor climatice se numără printre temele abordate.

În capitolul „Protejarea cetăţenilor şi libertăţilor“, proiectul insistă că verificările vamale eficiente sunt „absolut necesare“ pentru menţinerea ordinii şi adaugă că alte politici UE se bazează pe acest lucru.

„Înainte de toate, trebuie să asigurăm integritatea spaţiului nostru fizic. Trebuie să ştim şi să fim cei care decis cine pătrunde pe teritoriul UE“, se arată în  proiect.

Schiţa planului explică faptul că blocul va menţine şi va extinde legăturile sale cu ţările din care vin imigranţi sau pe care imigranţii le tranzitează, inclusiv Libia şi Turcia.

De asemenea, liderii insistă că sunt „hotărâţi să găsească o soluţie la migraţia internă şi politicile privind azilul“.

Statutul prioritar al politicilor referitoare la migraţie nu este surprinzător, având în vedere retorica mai multor lideri UE, însă nu se numără neapărat şi printre priorităţile votanţilor. Un studiu YouGov de dinaintea alegerilor europarlamentare a confirmat faptul că problema imigraţiei este o îngrijorare pentru o treime din cei intervievaţi, însă corupţia, schimbările climatice şi şomajul au fost la fel de importante, dacă nu chiar mai importante pentru mulţi alegători.

Este de aşteptat ca agenda strategică să mai sufere modificări în timpul întâlnirilor Consiliului de pe 11, 13 şi 17 iunie, înaintea unui summit al tuturor liderilor UE care va avea loc pe 20 şi 21 iunie.

Problema schimbărilor climatice

Problema schimbărilor climatice şi a politicilor verzi se află doar pe locul trei în planul UE, după migraţie şi „dezvoltarea bazei noastre economice“, în ciuda faptului că subiectul schimbărilor climatice a avut o mare greutate în alegerile naţionale din acest an în ţări precum Danemarca, Finlanda sau Spania.

Agenda recunoaşte faptul că politicile trebuie să se potrivească cu angajamentele luate sub Acordul de la Paris şi că economia Europei trebuie să reducă emisiile de gaze cu efect de seră suficient de mult pentru a atinge „neutralitatea climatică“.

Însă în plan nu este menţionată o dată la care UE ar trebui în mod colectiv să absoarbă mai multe emisii decât creează, lucru ce continuă să fie subiect de dispută între mai multe state membre. Neutralitatea climatică până în 2050 are susţinerea Comisiei, Parlamentului European şi a aproximativ 12 state, dar scepticismul încă împiedică semnarea unui acord.

Acceptarea unor noi state membre

În contextul apelului făcut de Comisia Europeană de a deschide discuţiile privind aderarea Albaniei şi Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană, proiectul insistă că politicile UE trebuie să fie „însoţite de o disponibilitatea de a deschide uşile celor care vor şi sunt capabili să se alăture familiei“.

Liderii ar putea oferi undă verde negocierilor privind aderarea la summitul de luna aceasta, deşi state ca Franţa şi Olanda se opun.

Agenda menţionează că UE „va face paşii necesari pentru a asigura buna funcţionare a zonei Schengen“. Olanda a confirmat recent că se opune aderării Bulgariei şi României la Schengen.