Pe 28 iulie, preţul aurului atinsese un nivel record. Pe pieţele asiatice, uncia de aur urcase la 1981 dolari (aproximativ 1668 euro), scăzând apoi, în cursul aceleiaşi zile, uşor. Bursa londoneză nota 1930 de dolari uncia. Un record temporar fusese înregistrat cu puţine zile înainte – 1945 de dolari uncia. De remarcat că recordul anterior, notat în septembrie 2011, s-a situat la 1921 dolari uncia timp de opt ani şi jumătate. În mod tradiţional, aurul este considerat un refugiu sigur pe timp de criză, cum este şi actuala pandemie de coronavirus.

Omul de afaceri indian Shankar Kurhade cu o mască de protecţie care ar putea stârni (sau nu) invidie

Omul de afaceri indian Shankar Kurhade cu o mască de protecţie care ar putea stârni (sau nu) invidie

Şi preţul argintului a crescut semnificativ, atingând marţea trecută un nou maxim după şapte ani: 26 de dolari uncia. Preţul depăşise pragul de 20 de dolari cu o săptămână în urmă, după ce atinsese cel mai scăzut nivel din ultimii unsprezece ani în martie. De atunci preţul argintului a crescut cu aproximativ 70 la sută.

Potrivit cotidianului Frankfurter Allgemeine Zeitung, îndeosebi investitorii din Germania au achiziţionat metale preţioase. Germanii au cumpărat mult aur fizic: în prima jumătate a anului 2020 au cumpărat lingouri şi monede cu o greutate totală de 83,5 tone, scrie ziarul, citând "World Gold Council". Potrivit calculelor, creşterea este de peste sută la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

World Gold Council cuprinde companii din industria minieră a aurului. Organizaţia cu sediul la Londra are birouri în şase locuri diferite din întreaga lume şi angajează aproximativ o sută de persoane. Organizaţia de lobby a fost fondată în 1987 de mai multe companii. Cu toate acestea, la nivel internaţional, cererea de aur sub formă de lingouri şi monede a scăzut cu 17 procente la circa 400 de tone, după cum a anunţat, joi, Consiliul Mondial al Aurului. Instituţia subliniază că se constată o ”diferenţă între est şi vest” foarte clară: vânzările au scăzut în majoritatea ţărilor din Asia şi Orientul Mijlociu şi au crescut în apus.

Un motiv pentru această discrepanţă ar putea fi faptul că pentru germani achiziţionarea de aur nu este o experienţă neapărat senzuală. În timp ce în alte culturi, adesea mediteraneene, aurul - mai ales sub formă de bijuterii – face parte din zestrea oferită mireselor sau este o investiţie de care te poţi bucura în propria-ţi casă, germanii văd în acest metal preţios mai degrabă o investiţie abstractă. 

În perioade incerte, cum este actuala pandemie, oamenii preferă, pare-se, să ţină banii laolaltă decât să-i investească în bijuterii scumpe. Există, totuşi, şi situaţia în care ai destul de mulţi bani şi ai vrea să îi păstrezi în siguranţă, cum se întâmplă momentan în Germania. 

Un alt motiv, care este destul de interesant din punct de vedere sociologic şi trebuie să rămână speculativ până la găsirea unor dovezi valide, ar putea fi ”trăsătura naţională”, aşa-numita "German Angst", teama proverbială a germanilor. Aceasta îi determină adesea pe germani să încheie de regulă prea multe - şi în niciun caz prea puţine - poliţe de asigurare împotriva a tot felul de lucruri.

Miliarde de euro din programele de ajutoare ale băncilor centrale introduc pe piaţă cantităţi masive de lichidităţi. În timp ce oferta devine din ce în ce mai scăzută din cauza căderii masive a producţiei, oferta de bani este în creştere şi odată cu aceasta şi teama de o creştere a nivelului preţurilor, respectiv o scădere a valorii banilor.

Aurul - investiţie sau podoabă? Sau şi una şi alta?

Aurul - investiţie sau podoabă? Sau şi una şi alta?

Pentru mulţi germani, acesta ar putea fi un motiv suficient pentru a se asigura, de asemenea, împotriva riscurilor economice sau fiscale, în acest caz alegând ”refugiul sigur”, aurul. În Germania, cumpărarea de aur "fizic” este o idee atrăgătoare şi din perspectivă fiscală. Taxele aplicabile achiziţiilor de aur în Germania nu sunt, de asemenea, foarte mari: o suprataxă standard asigură că metalul preţios trebuie să fie achiziţionat întotdeauna peste cursul actual de schimb. Însă valoarea taxei pe uncia fină de aur scade odată cu cantitatea cumpărată.  

Unitatea de calcul pentru tranzacţionarea aurului este uncia troy, care echivalează cu 31.1035 grame. Preţul ei este determinat doar parţial de cererea de aur. Cealaltă parte rezultă din starea de spirit de pe pieţele financiare: dacă mulţi investitori consideră simultan că investiţia în aur este mai profitabilă decât alte investiţii, preţul creşte. 

Situaţia actuală are potenţialul de a creşte şi mai mult preţul aurului, spune expertul Hans-Günter Ritter, reprezentant al Heraeus, dealer de metale preţioase. Afacerea cu metale preţioase beneficiază, de asemenea, de dobândă scăzută. Rezerva Federală a SUA doreşte să menţină dobânda de referinţă aproape de zero. Prin urmare, investitorii care caută profituri au din ce în ce mai puţine alternative.

”Într-o anumită măsură, aurul înlocuieşte dolarul american, care de obicei are de profitat în timpul unei crize”, spune Ritter. Însă încrederea investitorilor în ”greenback” a scăzut. Indicele dolarului, care reflectă preţul monedelor majore, a scăzut la minimul ultimilor doi ani în această săptămână. Acest lucru reflectă o contradicţie în care se află cumpărătorii de aur din Germania, deoarece aici se plăteşte în euro, dar aurul este tranzacţionat în dolari. Prin urmare, este important pentru investitorii din Europa modul în care este listată moneda americană. Dacă ea scade aşa cum se întâmplă în prezent, poate distruge rapid un preţ crescut al aurului.

Varianta fizică, adică tangibilă a metalului preţios, sub formă de lingouri, monede sau bijuterii, reprezintă doar o parte din investiţiile în aur. Certificatele, garanţiile, fondurile sau alte valori mobiliare sunt influenţate de preţul aurului. Această variantă mai abstractă permite plasarea de pariuri pe evoluţia preţurilor. Însă cine doreşte să câştige mai mulţi bani, nu ar trebui să investească direct în aur ci în acţiuni ale companiilor miniere sau în mine de aur.

Cantitatea mondială de aur este limitată în mod natural. Atâta timp cât nu se dezvoltă noi zăcăminte, cantitatea de aur disponibilă nu va creşte semnificativ. Preţul aurului fluctuează uneori considerabil, ceea ce implică un risc mare de pierdere. Rămâne speranţa unei tendinţe ascendente, deoarece aurul nu aduce dobânzi.

Dirk Kaufmann -Deutsche Welle