Noul preşedinte al Parlamentului European, italianul David Sassoli

David Sassoli, noul preşedinte al noului Parlament European

Noul preşedinte al Parlamentului European este social-democratul italian David Sassoli. În legislatura anterioară acesta a deţinut funcţia de vicepreşedinte al PE.

Sassoli, fost jurnalist de televiziune, a reuşit să acumuleze o majoritate de voturi (345) în cel de-al doilea tur, devansându-i pe contracandidaţii său - conservatorul ceh Jan Zahradil (160), Ska Keller (119), Sira Rego (43).

Italianul David Sassoli, noul preşedinte al Parlamentului European, este un fost jurnalist care în 2009 a început o nouă carieră de eurodeputat sub culorile centru-stângii, relatează AFP.

În vârstă de 63 de ani, el a fost candidatul social-democraţilor, al doilea grup politic din Parlamentul European, pentru a-i succeda unui alt italian, Antonio Tajani, un apropiat de Silvio Berlusconi provenit din Partidul Popular European (dreapta).

Alegerea sa îi permite Italiei să menţină unul dintre cele trei posturi importante ale sale, după plecarea lui Mario Draghi (Banca Centrală Europeană) şi Federica Mogherini (şefă a diplomaţiei), dar el nu va fi, în mod cert, un aliat al guvernului populist la putere la Roma.

David Sassoli este născut pe 30 mai 1956 la Florenţa, în Toscana, şi după ce şi-a făcut studiile la Ştiinţe Politice, el a început să colaboreze cu mici ziare şi agenţii de presă.

În 1992, el este angajat de canalul public de radio-televiziune RAI şi se afirmă rapid, până când devine un chip familiar pentru milioane de italieni când începe să prezinte jurnalul televizat de seară de pe primul canal public, unde devine şi director adjunct.

Interesul său pentru politică începe în 2009, când fostul primar de stânga al Romei Walter Veltroni organizează fuziunea a două mari partide de stânga şi centru-stânga, un proiect la care David Sassoli se raliază imediat şi care dă naştere Partidului Democrat (PD).

Candidat la alegerile europene, el a fost ales pe o listă a PD cu peste 400.000 de voturi, un succes care l-a îndepărtat definitiv de ecranele televizoarelor şi care i-a consacrat cariera politică în Parlamentul European.

Şef al delegaţiei PD la Bruxelles şi Strasbourg, el a încercat o incursiune pe scena politică naţională, prezentându-se la alegerile primare ale PD pentru postul de primar al Romei în 2013, dar a fost devansat de Ignazio Marino, care va fi ales mai târziu primar.

După această tentativă eşuată, el se va consacra activităţii în Parlamentul European. Reales în 2014, Sassoli devine vicepreşedinte al Parlamentului care răspunde de buget şi de politica euro-mediteraneană.

Potrivit dpa, în ultimele luni Sassoli a fost un critic aspru al guvernului populist din Italia, inclusiv în privinţa politicilor referitoare la migraţie şi a poziţiei agresive faţă de instituţiile UE.

Agenţia germană de ştiri mai notează că politicianul nu este unul de categorie grea, dar rolul său de prezentator al principalului jurnal politic al RAI face să fie destul de cunoscut în Italia, dacă nu şi în restul Europei.

David Sassoli este căsătorit şi tatăl unui băiat şi al unei fete. Sassoli este cunoscut drept un catolic progresist. Potrivit unei biografii oficiale publicate de PD, el a fost implicat în mai multe mişcări catolice, inclusiv cercetaşii italieni, încă din adolescenţă. 

Patru eururodeputaţi îşi depuseseră candidatura pentru şefia Parlamentului european: Ska Kealler (Partidul Verzilor / Germania),  Sira Rego (Stânga Europeană Unită/Stânga Verde Nordică / Spania), David-Maria Sassoli (Alianţa Progresistă a Democraţilor şi Socialiştilor/ Italia), Jan Zahradil (Grupul Conservatorilor şi Reforminştilor Europeni / Cehia)

Marţi, liderii europeni au nominalizat personalităţile care vor conduce principalele instituţii europene. Conform compromisului la care au ajuns liderii europeni, două femei şi doi bărbaţi vor prelua principalele posturi de conducere în instituţiile UE. Astfel, preşedinţia Comisiei Europene va reveni actualului ministru german al apărării, Ursula von der Leyen, membră a partidului Uniunea Creştin-Democrată (CDU), conducerea Băncii Centrale Europene va fi preluată de franţuzoaica de centru-dreapta Christine Lagarde, actuala şefă a Fondului Monetar Internaţional, în timp ce ministrul spaniol de externe, socialistul Josep Borrell, va conduce diplomaţia europeană, iar premierul belgian, liberalul Charles Michel, va fi preşedintele Consiliului European.

Dar, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi-a exprimat speranţa că Parlamentul European (PE) va vota favorabil nominalizările la conducerea instituţiilor europene propuse marţi de liderii europeni după trei zile de negocieri, dar care nemulţumesc grupurile politice din PE pentru că nu a mai fost aplicat sistemul ''capilor de listă'' (Spitzenkandidat).

''Sper că liderii politici, nu doar prim-miniştrii, vor face tot ce vor putea pentru a-i convinge pe colegii noştri din Parlament să sprijine acest proiect'', a spus Tusk la conferinţa de presă la terminarea summitului european, potrivit agenţiilor EFE şi Reuters. Există un ''mare semn de întrebare'' dacă PE va accepta acest pachet de nominalizări, a mai menţionat el.

Donald Tusk a mai precizat că Ursula von der Leyen îi va alege ca vicepreşedinţi ai Comisiei Europene în principal pe olandezul Frans Timmermans, care fost capul de listă al socialiştilor europeni şi candidatul lor la postul de preşedinte al Comisiei - dar a fost respins în principal de Italia şi de statele Grupului de la Vişegrad -, şi pe daneza Margrethe Vestager, care la rândul ei a candidat din partea liberalilor europeni pentru postul de preşedinte al Comisiei.

Cât despre preşedinţia Parlamentului European, Tusk a spus că liderii europeni doresc ca aceasta să fie împărţită între socialişti şi populari. O variantă vehiculată este ca germanul Manfred Weber, capul de listă al popularilor europeni propuşi de aceştia pentru preşedinţia Comisiei Europene, şi socialistul bulgar Serghei Stanişev să-şi împartă acest mandat, câte doi ani şi jumătate fiecare.

Acordul liderilor europeni pentru aceste nominalizări mai trebuie validat şi de Parlamentul European printr-un vot cu majoritate simplă.

Pe de altă parte, Donald Tusk, s-a declarat ''absolut sigur'' că noua echipă la conducerea instituţiilor UE se va opune oricărei renegocieri a acordului privind Brexitul cu viitorul guvern ce va fi instalat la Londra după demisia premierului Theresa May.