Partidele tradiţionale pierd teren în Europa

Partidele tradiţionale pierd teren în Europa

Angela Merkel, cancelarul federal al Germaniei Foto: EPA/EFE

Peisajul politic se schimbă tot mai mult în contextul în care formaţiunile consacrate nu mai reuşesc să-şi convingă alegătorii, care vor soluţii concrete.

Ştiri pe aceeaşi temă

În trei dintre statele fondatoare ale Uniunii Europene au avut loc, la sfârşitul săptămânii trecute, alegeri care, deşi s-au axat pe chestiuni mai degrabă locale, oferă o perspectivă privind situaţia politică europeană înainte de europarlamentarele de anul viitor.
 
Alegerile pentru consiliile locale din Belgia, cele parlamentare din Luxemburg şi cele regionale din landul german Bavaria au arătat toate că votanţii spun un „nu“ tot mai hotărât partidelor tradiţionale, indiferent din care zonă a spectrului politic provin acestea.
 
Iar dincolo de acest mesaj general, există cinci aspecte de care politicienii ar trebui să ţină cont, relevă Politico.eu.
 
1. Valul „verde“ se ridică
 
Partidele verzi (ecologiste), până acum mai puţin vizibile, au înregistrat rezultate foarte bune în cadrul scrutinelor din weekend, în contextul în care votanţii au căutat candidaţi noi şi autentici.

În Bavaria, Verzii s-au plasat pe primul loc în cele mai mari şapte oraşe ale landului, întrunind aici în jur de 30% din sufragii. 
 
I-au învins astfel pe social-democraţi (SPD) şi pe extremiştii de dreapta (Alternativa pentru Germania, AfD), plasându-se pe locul doi, după Uniunea Creştin-Socială (CSU, aliata bavareză a Uniunii Creştin-Democrate a cancelarului Angela Merkel). 
 
La nivelul întregului land au obţinut un scor de 17,5%, devenind a doua forţă din parlamentul regional, în timp ce creştin-socialii, aflaţi pe primul loc, au întrunit 37,2% din voturi.
 
În acest timp, în Luxemburg, două partide verzi au câştigat împreună 23%, plasându-se după formaţiunea de centru-dreapta CSV (social-creştini) - 27%.
 
La alegerile locale din Belgia, Verzii (Ecolo-Groen) au ieşit pe locul doi la Bruxelles, iar în patru districte ale capitalei Belgiei s-au plasat pe locul întâi. 
 
În schimb, socialiştii au pierdut teren aproape peste tot. În Bavaria, SPD-ul a atras circa 10% din votanţi, un scor înjumătăţit faţă de 2014, iar socialiştii luxemburghezi au obţinut cel mai slab rezultat din acest secol (18%). În Belgia, după ce au condus vreme de decenii oraşul Antwerp, social-democraţii au obţinut numai 11% din voturi, plasându-se pe locul trei.
 
2. Alegătorii migrează
 
Rezultatele arată că în Bavaria votanţi de dreapta au migrat spre extrema-dreaptă (de la CSU la AfD), iar cei de stânga au migrat de la SPD spre Verzi. 
 
Chiar şi aşa, cel mai probabil, guvernarea acestui land german va fi una de centru, având în vedere că Uniunea Creştin-Socială va avea nevoie de un partener de guvernare, iar o colaborare cu AfD este exclusă. Problema este că migrarea electoratului face dificilă crearea unei coaliţii stabile.
 
3. Calcule complicate pentru Bruxelles
 
Alegerile de la sfârşitul săptămânii trecute vor avea, probabil, un efect asupra jocurilor politice pentru următoarea conducere a Uniunii Europene (UE), în condiţiile în care premierul luxemburghez, Xavier Bettel, şi creştin-socialul bavarez Manfred Weber, lider al grupului popularilor europeni din Parlamentul European, sunt în cursă pentru posturi de prim-rang. 
 
Weber îşi face deja campanie pentru preluarea postului de preşedinte al Comisiei Europene (CE), dar nu are nevoie doar de nominalizarea Partidului Popular European, ci îi trebuie şi sprijinul Angelei Merkel. Iar scorul obţinut duminică de formaţiunea sa politică nu-l ajută deloc să-şi susţină cazul.
 
Bettel, în schimb, pare în măsură să-şi continue guvernarea de coaliţie, chiar dacă partidul său liberal a obţinut numai 17% din voturi. E posibil şi să-l înlocuiască pe Guy Verhofstadt, actualul lider al blocului liberal ALDE, sau chiar să devină un candidat de compromis la preşedinţia Comisiei.
 
4. Merkel, în dificultate
 
La Berlin, marea coaliţie de guvernare (din care fac parte CDU, CSU şi SPD) ar putea avea de suferit ca urmare a rezultatelor slabe înregistrate de social-democraţi şi creştin-sociali în Bavaria. 
 
Nu este exclus ca SPD-ul să se retragă de la guvernare şi să prefere să facă opoziţie, mai ales că abia a vrut să facă parte din executiv după scorul dezamăgitor obţinut la alegerile legislative federale din toamnă. 
 
Şi nu este exclus nici ca liderul CSU, Horst Seehofer, actualul ministru de Interne, să fie forţat să facă un pas înapoi, ca urmare a eşecului CSU de a-şi păstra majoritatea absolută după alegerile regionale.
 
Ca urmare, toţi ochii sunt aţintiţi asupra şefei executivului de la Berlin, Angela Merkel, care ar putea fi nevoită să formeze o nouă coaliţie de guvernare sau să conducă un guvern minoritar. Scenariul unor alegeri federale anticipate este şi el luat în calcul, însă, în contextul în care partidele tradiţionale pierd teren, această variantă nu pare deloc convenabilă. 
 
5. Votanţii nu sunt nepăsători
 
Rezultatele alegerilor din Belgia, Bavaria şi Luxemburg nu pot fi puse pe seama absenteismului la urne, căci bavarezii au venit în proporţie de 72% la vot, faţă de 63% la scrutinul precedent, iar la Bruxelles, un oraş cu un număr semnificativ de expaţi, s-au înscris pe liste mai mulţi votanţi care nu sunt belgieni în comparaţie cu alegerile precedente. 
 
Iar acest fapt demonstrează, scrie Politico.eu, că alegătorii vin la urne dacă li se oferă variante convingătoare, ceea ce reprezintă o lecţie pentru UE, care face eforturi să stârnească interesul celor cu drept de vot în vederea europarlamentarelor de anul viitor prin intermediul unei campanii de 30 de milioane de euro numită „De data aceasta votez“.
citeste totul despre: