Este cultura mai importantă? Partidele de extremă dreaptă câştigă tot mai mulţi susţinători în Europa

Este cultura mai importantă? Partidele de extremă dreaptă câştigă tot mai mulţi susţinători în Europa

Partidul de extremă dreaptă Zori de Aur oferă ajutoare numai cetăţenilor greci. FOTO Reuters

Extrema-dreaptă înregistrează o creştere în multe ţări europene, în ciuda incapacităţii de a oferi un mesaj economic coerent, dar au capacitatea de a atrage tot mai mulţi susţinători, dacă partidele obişnuite nu vin cu soluţiiîn spriinul populaţiei.

„Furnizăm alimente produse în Grecia numai cetăţenilor noştri“, striga Ilias Kassidiaris, purtătorul de cuvânt al grupării neonaziste Zori de Aur (Golden Dawn), în faţa câtorva sute de greci, majoritatea pensionari, care aşteptau, pe 1 august, ajutor alimentar în Piaţa Syntagma din faţa Parlamentului.

Câteva femei şi bărbaţi care purtau tricourile negre ale partidului verificau identitatea celor cărora le ofereau pungi cu fructe, legume şi paste făinoase.

Zori de Aur este cel mai recent partid de extremă dreaptă de succes din Europa, scrie The Economist, una dintre cele mai influente publicaţii la nivel mondial. Acesta a câştigat 6,9% din voturi şi 18 locuri la alegerile parlamentare din iunie. Nikos Michaloliakos, fondatorul şi liderul partidului, insistă că acesta nu este un grup neo-nazist, în ciuda faptului că simbolul oficial se aseamănă cu o svastică, iar salutul dintre membrii partidului este unul specific stilului nazist.

Dintre alegătorii partidului fac parte mulţi ofiţeri de poliţie, tineri greci nemulţumiţi şi persoane în vârstă care locuiesc în cartiere rău famate. Partidul a câştigat credibilitate datorită ajutoarelor alimentare şi a altor eforturi sociale, dar tendinţele rasiste exprimate făţiş, anti-semitismul şi incitarea la violenţă îi deranjează pe mulţi greci, scrie The Economist. „Acest partid are un element puternic de huliganism şi legături cu lumea interlopă“, spune primarul din Salonic, Yiannis Boutaris, care a fost criticat de Golden Dawn pentru susţinerea primei parade gay din oraş.

Dificultăţile economice au contribuit la popularitatea formaţiunilor de extremă dreaptă

Un punct de vedere comun este că recesiunea economică şi austeritatea din zona euro justifică această creştere a formaţiunilor de extremă dreaptă din Grecia, Olanda, Ungaria, Finlanda şi alte ţări din UE. Dar Matthew Goodwin, un expert în extremă dreaptă la Universitatea Nottingham, găseşte dovezile neconvingătoare.


Susţinători ai partidului Zori de Aur. FOTO Mediafax

„Votăm în favoarea naziştilor pentru că Europa este în recesiune? Asta e o exagerare!“, spune el. Temerile cu privire la identitate şi cultură naţională contează mai mult decât grijile materiale. Potenţialul pentru un partid xenofob există în fiecare stat european, indiferent că vorbim de o ţară cu ratingul maxim AAA, precum Olanda, ori de o ţară în pragul falimentului, precum Grecia. „Este nevoie doar de un partid semi-competent care să înţeleagă aceste sentimente“, spune Goodwin.

Frontul Naţional din Franţa şi Partidul Libertăţii (PVV) din Olanda au fost adeptele exploatării resentimentelor împotriva imigranţilor. PVV a avut un efect profund asupra politicii olandeze, în contextul în care partidele obişnuite au adoptat multe dintre ideile sale. Un guvern minoritar, care a fost susţinut de PVV, a adoptat o interdicţie a voalului islamic integral (burka), o interdicţie cu privire la cetăţenia dublă şi alte politici împotriva imigranţilor.

Mesajul economic este lipsit de coerenţă

Însă economia este „călcâiul lui Ahile“ al liderului PVV, Geert Wilders. El a lansat critici dure la adresa Uniunii Europene şi a monedei unice, în speranţa că polemicile sale anti UE vor masca lipsa de soluţii cu privire la încetinirea creşterii economice. „Extrema dreaptă încearcă din răsputeri să introducă şi o poveste economică în mesajul lor, dar nu au ceva coerent de spus“, afirmă Jamie Bartlett de la Demos, un think tank din Londra.

Înaintea alegerilor din Olanda, care vor avea loc pe 12 septembrie, Wilders se bazează pe o strategie ce vizează criticarea împrumuturilor externe şi promiterea unui referendum privind statutul de membru al zonei euro.

Formaţiunea de extremă dreaptă din Ungaria, Jobbik, un partid anti-semit şi anti-romi, se află într-o altă ligă de extremism comparativ cu PVV din Olanda. Politicile economice promovate de Jobbik sunt destul de sofisticate. Partidul pledează pentru un amestec între controlul statului şi protecţionism, combinat cu un sprijin pentru micii întreprinzători şi fermieri. Jobbik numeşte această strategie o economie naţională eco-socială: „Politica economică trebuie să urmărească apărarea industriei maghiare, agricultorilor, afacerilor, produselor şi pieţelor maghiare“.


Susţinători ai partidului Jobbik, într-un protest împotriva UE

O cultură naţională aflată sub o presupusă ameninţare este, de asemenea, principala atracţie a extremei drepte din ţările nordice, care, cu excepţia Finlandei, sunt încă relativ neatinse de criza euro. Partidul Progresului (Norvegia), Adevăraţii Finlandezi (Finlanda) şi Partidului Poporului Danez (Danemarca) candidează la următoarele alegeri generale din ţara lor. Numai în Suedia a fost evitată extrema dreaptă.

Parlamentarii nordici de extremă dreaptă duc o luptă mai timidă comparativ cu celelalte formaţiuni din Europa, dar asemănările sunt izbitoare. Au în comun ura împotriva islamului, deplâng diminuarea culturii nordice şi au opinii puternice legate de lege şi ordine. Cei din afară pot fi surprinşi de creşterea puterii lor într-o regiune renumită pentru toleranţă.

Cu toate acestea, mesajul lor simplu şi promisiunea de a-i îngriji pe bătrâni, de a reduce taxele şi de a păstra tradiţiile autohtone atrag tot mai mulţi adepţi, scrie The Economist.

După cel de-al Doilea Război Mondial, extrema dreaptă era un tabu în mare parte din Europa. Pe măsură ce amintirea războiului s-a mai şters, însă, partidele de extremă dreaptă din Europa au adoptat aspiraţiile de bunăstare ale celor de centru-stânga şi le-au adăugat pe cele de protecţionism şi naţionalism. Iar popularitatea lor în creştere sugerează că această reţetă va avea tot mai mult succes, în cazul în care partidele obişnuite nu găsesc modalităţile de a calma anxietatea alegătorilor legată de cultură, identitate şi modul de viaţă european.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: