Părinţii lui Roman Pratasevici cer ajutorul Angelei Merkel pentru eliberarea jurnalistului. Operaţiunea de compromitere a opozantului se înteţeşte VIDEO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
roman protasevici

Părinţii jurnalistului de opoziţie Raman Protasevici au solicitat intervenţia cancelarului Germaniei, Angela Merkel în vederea eliberării fiului lor. După arestare, o întreagă operaţiune de compromitere a lui Roman Protasevici a fost pusă la cale de întreaga presă de stat din Belarus, în paralel cu ştirile lansate în cascadă pe reţelele de socializare despre o presupusă participare a opozantului la războiul din estul Ucrainei, în Batalionul Azov.

„Au nevoie urgent de ajutor pentru că în fiecare zi sunt expuşi la violenţe şi sadism” – scriau cei doi în mesajul lor transmis cancelarului german prin care cereau oprirea preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko. „În fiecare zi, chiar în fiecare oră sunt ameninţate vieţile tinerilor, chiar şi a copiiilor nevinovaţi”. Părinţii lui Protasevici s-au refugiat din Belarus cu zece luni în urmă, din cauza activităţii fiului lor şi în prezent trăiesc în exil în Polonia.

Dmitri Protasevici a scris că fiul lor nu primeşte scrisorile pe care i le trimit şi nu pot vorbi nici cu avocatul lui la telefon, în schimb forţele de ordine au publicat două videoclipuri în care Roman Protasevici a recunoscut faptele de care este acuzat. Potrivit spuselor tatălui său, din imaginile difuzate se pot constata clar urmele torturii la care fiul său a fost supus. Dmitri Protasevici crede că nasul fiului său a fost spart, iar pe gâtul acestuia se văd urme care indică faptul s-a încercat sugrumarea lui. Familia lui Protasevici este convinsă că înregistrările s-au făcut sub presiune.

La data de 23 mai autorităţile belaruse – invocând o ameninţare cu bombă – au forţat aterizarea avionului companiei Raynair care efectua o cursă regulată între Atena şi Vilnius. În urma controlului efectuat nu s-a găsit nicio bombă, însă a fost arestat Roman Protasevici şi prietena acestuia Sofia Sapega, care are cetăţenia rusă. Roman Protasevici a fost redactorul şef al canalului Telegram, NEXTA. În această calitate simpatiza cu demonstraţiile antiprezidenţiale care s-au declanşat după alegerile din 9 august 2020, care după toate aparenţele au fost fraudate. Cazul a stârnit reacţii internaţionale puternice, iar Uniunea Europeană a aplicat sancţiuni pentru Belarus.

Operaţiunea „Kompromat“

O întreagă operaţiune de compromitere a lui Roman Protasevici a fost pusă la cale de întreaga presă de stat din Belarus, subordonată lui Lukaşenko, în paralel cu ştirile lansate în cascadă pe reţelele de socializare despre o presupusă participare a lui Protasevici în postura de combatant în războiul din estul Ucrainei, în Batalionul Azov.

Structura paramilitară este o forţă naţionalistă cu rădăcini neo-naziste, care a jucat un rol extrem de important în conflictul din Donbas, unde separatiştii susţinuţi de Kremlin au confiscat părţi din teritoriul său în 2014.

Nu există nicio dovadă certă că tânărul de doar 26 de ani ar fi luptat în urmă cu 7 ani în estul Ucrainei, în conflictul care a ucis până acum 13.000 de oameni şi care este încă în desfăşurare. 

Protasevici însuşi a negat. În 2020, el a povestit că a petrecut un an în Donbas la începutul războiului şi că a fost rănit acolo, dar a explicat suficient de limpede pentru toată lumea că a fost acolo ca jurnalist cameramen independent şi nicidecum ca luptător în vreun batalion.

Chiar un comandat al batalionului Azov a negat că Protasevici ar fi luptat vreodată de partea lor, că ar fi fost vreodată membru al batalionului şi a spus fără niciun dubiu că tânărul a fost acolo doar ca să transmită imagini ca fotoreporter-cameraman. Şi părinţii băiatului spun despre fiul lor că nu a fost vreun combatant, ci doar jurnalist.

Cu toate acestea, fotografiile şi filmările video care circulă pe reţelele de socializare arată pe cineva care pare să semene foarte mult cu Protasevici în haine militare şi dotat cu echipamente de asalt.

În septembrie 2020, el i-a povestit lui Iuri Dud, popular pe You Tube, că a petrecut un an în Donbas, ca jurnalist/cameraman independent, unde a şi fost rănit, de unde a vrut să transmită „evenimentele cât mai imparţial posibil”.

„Nu am luat parte la nicio luptă. Nu am aruncat cu (cocktailuri) Molotov, nici măcar cu pietre şi cu nimic altceva", a povestit el.

Cazul care l-a legat pe Protasevici de Batalionul Azov se bazează în principal, dacă nu în întregime, pe fotografii sau videoclipuri ale unei persoane sau indivizi care seamănă cu Protasevici îmbrăcat în haine militare, care pozează cu arme, care stă în picioare alături de alţi luptători sau tratat pentru o rană, dar îmbrăcat în haine civile, adică putea fi rănit ca jurnalist.

Una dintre primele afirmaţii că Protasevici ar fi luptat în Azov au venit de la Anatoli Şarîi, un blogger pro-Kremlin din Ucraina, potrivit presei din Letonia, Meduza.

În februarie 2021, autorităţile ucrainene l-au acuzat pe Sharîi de trădare şi de incitare la ură, iar Serviciul de Securitate (SBU) l-a pus pe o listă de persoane urmărite internaţional după ce acesta nu s-a prezentat la audieri.

SBU îl acuză pe Sharîi că a ajutat la organizarea de campanii media pro-Kremlin.

Aşadar, el este cel care a făcut publică o copertă a unei publicaţii online din 2015, Soarele Negru, care înfăţişează un tânăr în costum militar care aduce cu Protasevici.

Unii observatori au spus că fotografia de copertă este prea pixelată ca să se poată stabili cu certitudine dacă este sau nu Protasevici. Dar Alexei Kuzmenko, jurnalist de investigaţie şi colaborator la organizaţia cibernetică Bellingcat, a scris pe Twitter că o scanare de recunoaştere facială a determinat o „mare probabilitate” ca persoana de pe copertă să fie Protasevici.

Alţii spun, dimpotrivă, că în imagine este Andrei Sniţko, unul din luptătorii batalionului Azov, care a şi murit în luptă.

Au mai fost puse în circulaţie şi alte fotografii, una cu o persoană despre care, la fel, s-a spus că ar fi Protasevici, îmbrăcat în haine militare şi care stă alături de alţi camarazi sub steagul Azov, la o adunare din Mariupol, un oraş-port strategic important pe Marea Azov, în iunie 2015.

Altă imagine arată pe cineva, despre care la fel s-a spus că ar fi Protasevici, stând pe un petec de pământ în ţinută de luptă şi cu o armă automată aruncată peste umăr, deşi nu este clar când şi unde a fost făcută această fotografie.

Numai că imaginea este identică cu una care ilustrează un interviu dat de un bărbat care se prezenta ca luptător belarus în estul Ucrainei, publicat de serviciul Belarus al RFE / RL pe 18 septembrie 2015, cu diferenţa că faţa sa este protejată.

Subiectul interviului, identificat ca „Kim”, vorbeşte despre faptul că a fost rănit în luptele din 22 martie 2015, lângă satul Şirokin, aflat la 10 kilometri est de Mariupol. Bărbatul a spus că este unul dintre mulţii luptători belaruşi din aşa-numitul detaşament Pagonya. El a spus că Pagonya, al cărui nume înseamnă în belarusă „urmărire”, nu era o unitate separatistă, iar membrii săi au servit în diferite batalioane ucrainene.

„Kim” relata că are multe motive să lupte, inclusiv că are „sânge ucrainean”. El a spus că războiul din Donbas „nu este doar pentru Ucraina, ci şi pentru Belarus”, pentru că „ţara noastră ar putea fi următoarea dacă hoarda putinistă rusă nu este oprită acum”.

La fel ca în cazul fotografiei de copertă al Black Sun, Kuzmenko a spus că, potrivit software-ului de recunoaştere facială, există o probabilitate „mare” ca individul din videoclip să fie Protasevici.

Alţii menţionează că, dacă persoana din videoclip este de fapt Protasevici el pare mai degrabă să poarte haine civile, or asta arată clar că nu era luptător, ci fotoreporter.

Luptătorii Azov: Protasevici nu a fost membru al batalionului, ci jurnalist

Printre cei care spun cu fermitate că Protasecivi nu a luptat în estul Ucrainei sunt părinţii săi, dar şi membrii din conducerea batalionului Azov.

Fostul comandant al Azovului Andrei Bileţki, acum lider al partidului politic de extremă dreaptă Corpul Naţional, a declarat pe canalul său Telegram că Protasevici era la Şirokin ca reporter.

„Roman a fost într-adevăr cu batalionul Azov, aşa cum a fost şi cu alte unităţi militare care au luptat împotriva ocupaţiei din Ucraina. El a fost alături de noi când am fost răniţi. Dar arma sa de jurnalist nu a fost o puşcă automata, ci cuvântul scris”, a scris Bileţki într-o postare făcută la sfârşitul lunii mai.

Într-un articol din 27 mai, publicaţia Nasha Niva din Belarus, a citat un luptător neidentificat descris ca membru Azov spunând că Protasevici a făcut o pregătire de bază cu batalionul, dar că nu a luptat efectiv.

„Îmi amintesc de el în Urzuf”, a spus luptătorul, referindu-se la un oraş de lângă Mariupol în care Azov avea o bază de antrenament. „Era un tânăr. Bileţki nu avea încredere în el, pentru că a apărut şi a început cu „unde sunt ceilalţi belaruşi? Oamenii au crezut că strânge informaţii, aşa că nu au avut niciodată prea multă încredere şi nu l-au implicat în nicio operaţie. A făcut un pic de antrenament de bază, a făcut nişte selfie-uri cu o armă la poligon şi probabil şi-a dat seama că nu va face asta. Nu mă alătur echipei, aşa că a plecat. A luptat? Dacă da, nu cred că a fost cu Azov."

Într-un interviu dat pentru Meduza, mama lui Protasevici a mai spus că fiul ei nu a luptat în estul Ucrainei. „A fost acolo ca jurnalist”, a spus Natalia Protasevici. „Toate acestea (afirmaţii despre el luptând) sunt o grămadă de prostii .... A mers acolo ca fotograf şi jurnalist independent.”

În interviul dat pe 25 mai pentru Current Time, reţeaua de limbă rusă a RFE / RL în cooperare cu VOA, tatăl lui Protasevici, Dmitri, a spus că „personal (nu) ştie despre el să fi luptat în Donbas”.

El a mai spus că doreşte să clarifice comentariile făcute într-un interviu anterior dat pentru Current Time, în care a spus că fiul său „a luptat de partea Ucrainei”.

„Când se întâmplă o bătălie şi se desfăşoară un război şi trag toţi în jurul tău, oamenii stau în jur? Participă la război, nu? El era acolo ca jurnalist, ca parte a unei echipe de filmare”, a spus Dmitri Protasevici.

Identitatea lui „Kim” rămâne neclară

Întrebat despre interviul din 2015, directorul de servicii din Belarus al RFE / RL, Alexandr Lukaşuc, a spus că serviciul nu ştie numele real al subiectului şi a primit fotografia cu faţa deja blurată. „Aşa am primit acea fotografie; anonimatul din motive de securitate a fost o condiţie a interviurilor pe care le-am făcut cu mai mulţi cetăţeni belaruşi de ambele părţi ale conflictului", a spus el.

Interviul acordat RFE / RL nu a fost singurul interviu dat de „Kim” presei. Într-un interviu din iunie 2015 pentru site-ul ucrainean Focus, el a spus că „sute de belaruşi” se luptau în estul Ucrainei de ambele părţi.

Cifrele oficiale nu sunt disponibile. Belsat, un post de televiziune prin satelit cu sediul în Polonia, concentrat asupra Belarusului, a transmis în 2018 că numărul de belaruşi care au luptat în Donbas ar fi fi de circa o mie. 

Dacă Protasevici a fost alături de Batalionul Azov, asta nu-l face un neo-nazist, susţine Hanna Hrystenko, o cercetătoare de extremă dreaptă cu sediul la Kiev. „Deşi este adevărat că liderii săi sunt cunoscuţi pentru credinţele de extremă dreaptă, iar mişcarea mai largă Azov este în legătură cu extrema dreaptă străină, nu există dovezi că fiecare persoană implicată împărtăşeşte credinţele neonaziste”, a scris ea. .

Oricare ar fi faptele, Lukaşenko foloseşte afirmaţiile că Protasevici a luptat în Batalionul Azov din Donbas ca o pârghie în plus de presiune asupra sa.

La câteva zile după arestarea sa, separatiştii care deţin părţi din regiunea Luhansk din Ucraina au spus că doresc ca Protasevici să fie „extrădat” pentru a fi acuzat pentru ceea ce ei susţin fără nicio probă a fi fost infracţiuni comise de acesta în legătură cu luptele din Donbas.

Lukaşenko a fost cel care a spus pe 1 iunie că „anchetatorii” din Donbas sunt bineveniţi la Minsk ca să-l interogheze pe Protasevici, sugerând că pedepsele acestora ar fi mult mai dure decât cele cu care se confruntă în Belarus.

În timp ce autorităţile din Belarus nu leagă arestarea sa de ceea ce ar fi făcut sau nu în estul Ucrainei, oficialii şi presa controlată de regimul de la Minsk nu pierd nicio ocazie de a-l prezenta ca pe un vendicările, în ceea ce susţin susţinătorii săi este un efort de a-l picta ca pe un neo-nazist periculos .

Pe 26 mai, Ivan Tertel, şeful principalei agenţii de securitate din Belarus, KGB, a afirmat fără să ofere nicio dovadă, că Protasevici a „folosit în mod activ” ceea ce el a numit experienţa sa de luptă din Ucraina, după ce s-a întors în Belarus.

Susţinătorii lui Protasevici se întreabă pe bună dreptate de ce aceste aşa-zise informaţii au apărut abia după ce a fost reţinut şi nu anul trecut când Lukaşenko l-a pus pe lista de „terorişti” şi când ar fi avut tot interesul să-şi motiveze acuzaţia cu acuze atât de grave, descoperite brusc abia după deturnarea avionului şi arestarea sa.

Preşedintele rus Vladimir Putin l-a susţinut pe Lukaşenko în ceea ce priveşte represiunea din Belarus dar şi pentru arestarea lui Protasevici, spunându-i la întâlnirea pe care au avut-o săptămâna trecută în Rusia că criticile occidentale cu privire la devierea avionului Ryanair la Minsk pe 23 mai au fost doar o „explozie de emoţii".

Oficialii ruşi, mass-media de stat şi alţi aliaţi de la Kremlin au contribuit la ceea ce Anton Shekhovtsov, un politolog din Viena, care analizează acţiunile guvernelor autoritare, a susţinut că a fost un efort de a justifica diversiunea avionului şi de a submina sprijinul internaţional pentru Pratasevich, în parte de către împingând naraţiunea că este un neo-nazist.

„Deşi în acest moment nu este clar dacă serviciile ruseşti au participat la afacerea Ryanair, este revelator faptul că agenţii de la Kremlin sunt activi pentru a justifica / normaliza operaţiunea", a scris Anton Şehovţov pe Facebook pe 24 mai, la o zi după ce avionul de pasageri în care se afla Protasevici a fost deturnat din ordinul Minskului pentru ca Protasevici să poată fi arestat.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite