Paradoxul francez. De ce o ţară recunoscută pentru consumul ridicat de medicamente se confruntă cu o ezitare enormă a populaţiei în faţa vaccinării

Paradoxul francez. De ce o ţară recunoscută pentru consumul ridicat de medicamente se confruntă cu o ezitare enormă a populaţiei în faţa vaccinării

Campanie de vaccinare în Franţa / FOTO Arhivă

Unii comentatori vorbesc de un adevărat „paradox francez”: o ţară în care se consumă medicamente la cote ridicate are o încredere deosebit de scăzută în vaccinuri, o problemă serioasă pentru campania publică de vaccinare împotriva COVID-19.

Campania de vaccinare din Franţa nu a început strălucit, ţara aflându-se în urma unui număr semnificativ de alte state europene atunci când vine vorba de numărul de persoane vaccinate relativ la populaţia totală. Chiar dacă experţii pun o mare parte din întârzierile campaniei de vaccinare din Franţa pe seama unor probleme logistice, există şi o problemă mai adâncă ce poate afecta serios capacitatea guvernului de la Paris de a vaccina un număr adecvat de cetăţeni. 
 

Câţi francezi intenţionează să se vaccineze

 
Într-un sondaj din decembrie 2020, citat de EuroNews, doar 40% dintre francezi au spus că se vor vaccina. Procentul e îngrijorător atunci când e comparat cu cel din statele vecine incluse în sondaj: 77% în Regatul Unit, 65% în Germania şi 62% în Italia şi în Spania. Sondaje mai recente arată o creştere a procentului de cetăţeni francezi dornici să se vaccineze, o cercetare dată publicităţii luni indicând un procent de 54%.
 
Toate sondajele arată însă discrepanţe serioase între diferite categorii demografice. Dacă 61% dintre persoanele de peste 65 de ani spun că vor să se vaccineze, sub o treime dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 şi 49 de ani spun acelaşi lucru. Poate mai semnificativ, un studiu publicat în decembrie indica faptul că doar 29% dintre femeile din Franţa vor să se vaccineze, în timp ce bărbaţii şi-au declarat intenţia de a se vaccina în număr mult mai mare (53%).
 
Jean-Luc Melenchon, liderul partidului de extremă stânga La France Insoumise, pare că a reuşit să cristalizeze îngrijorările multor francezi în privinţa vaccinului anti-COVID-19, spunând la începutul lunii: „Vreau să aleg tipul de vaccin pe care-l fac. Nu vreau să fiu un cobai”. Pe reţele sociale franceze, poate fi întâlnit un sentiment asemănător, mulţi utilizatori fiind îngrijoraţi mai ales de viteza cu care a fost dezvoltat vaccinul. 
 

O neîncredere istorică în autorităţi

 
„Există o neîncredere fundamentală în autorităţi, acesta e unul dintre principalele motive pentru aceste atitutini”, a declarat Heidi Larson, directoarea unui proiect de creştere a încrederii în vaccinuri la o universitate din Londra, pentru EuroNews. Aceasta a arătat cu degetul către modurile în care guvernul francez s-a comportat în diferite scandaluri din domeniul sănătăţii publice, „moduri care fie au dezamăgit publicul, fie l-au făcut confuz”.
 
„Ezitarea în faţa vaccinurilor are legătură, pe de-o parte, cu istoria noastră socială şi politică. În Franţa, avem multe pretenţii de la stat şi, în acelaşi timp, suntem şi foarte critici faţă de stat”, a observat Lucie Guimier, expert în geopolitică specializat în sănătate publică la o universitatea pariziană. „Rezistenţa în faţa vaccinului în Franţa este o apărare a libertăţilor individuale, un refuz al intruziunii statului în vieţile noastre private”, a spus Guimier, numindu-l „un paradox francez”, dat fiind faptul că cetăţenii francezi sunt printre principalii consumatori de medicamente la nivel global.
 

Scandalurile care au afectat încrederea populaţiei

 
„După ce au loc scandaluri majore în domeniul sănătăţii, putem vedea o scădere a încrederii în vaccinuri”, a mai explicat Guimier, punctând că neîncrederea nu este nefondată. Istoria recentă a Franţei cunoaşte destule astfel de scandaluri. În prima parte a anilor 1990, un scandal enorm s-a iscat în Franţa după ce s-a aflat că peste 1.000 de hemofilici au primit sânge infectat cu HIV. Patru miniştri francezi au ajuns în faţa curţilor de judecată şi trei au fost condamnaţi.
 
Ca în multe alte ţări, controversa din jurul unor presupuse legături dintre vaccinul împotriva hepatitei B şi scleroza multiplă, legături infirmate de oamenii de ştiinţă, a creat o adevărată nebunie în presa franceză, ducând la oprirea campaniei de vaccinare din 1998.
 
„Politic, criza respectivă a fost gestionată foarte prost”, spune Guimier, observând că oprirea abruptă a campaniei de vaccinare a făcut vaccinul să pară periculos pentru publicul francez, în ciuda lipsei oricărei legături cauzale între acesta şi apariţia sclerozei multiple.
 
Un alt scandal a ajuns în atenţia publicului în 2010, lovind din nou în încredere francezilor în autorităţi. Atunci, autorităţile au constatat că un medicament utilizat pentru tratatea diabeticilor supraponderali produs de firma Servier avea efecte adverse grave, dovezile sugerând că ar fi dus la moartea a sute de oameni între anii 1970 şi 2009.
 
Conform analiştilor citaţi de EuroNews, poate principalul scandal din domeniul sănătăţii care a afectat încredere francezilor în vaccinuri a avut loc în 2009, când guvernul francez a cumpărat 94 de milioane de doze de vaccin pentru gripa H1N1, dar au fost vaccinaţi mai puţin de 6 milioane de francezi. „Este un eveniment care a creat senzaţia în rândul publicului că guvernul e mână-n mână cu afaceriştii”, conform lui Heidi Larson. 

 

Cât de mult va afecta ezitarea francezilor nivelul de vaccinare

 
Preşedintele Emmanuel Macron a spus în repetate rânduri că Franţa nu va impune obligativitatea vaccinării. Pe ce mizează autorităţile franceze, în mod similar cu autorităţile din toate statele care nu impun obligativitatea vaccinului, este că intenţia scăzută de vaccinare nu se va traduce şi în refuz al vaccinări pe măsură ce serul devine tot mai accesibil, iar efectele adverse nu apar.
 
De altfel, site-ul pe care francezii se pot programa pentru vaccinul anti-COVID-19 s-a prăbuşit la scurt timp după lansare din cauza numărului mare de accesări. 
 
Anul trecut, cererea crescută pentru vaccinul antigripal a creat probleme serioase de aprovizionare pentru Franţa, iar un studiu recent indică faptul că încrederea în vaccinuri este în creştere printre francezi, chiar dacă rămâne scăzută comparativ cu alte state.
 
După un start greoi, Franţa a început treptat să accelereze campania de vaccinare, ajungând la aproape 700.000 de persoane vaccinate

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările