Pandemia Covid-19. Suedia recunoaşte că a eşuat în a-şi proteja bătrânii. În aziluri s-au înregistrat cele mai multe decese

Suedia, unde restricţiile pentru încetinirea noului tip de coronavirus sunt mai suple decât în alte state din Europa, recunoaşte astăzi că a eşuat în a-şi proteja bătrânii. Dintre cele circa 3.200 de decese înregistrate în Suedia de la începutul epidemiei, aproape jumătate au avut loc în căminele pentru vârstnici, informează duminică AFP.

Suedia a susţinut că a făcut din protejarea persoanelor de peste 70 de ani o prioritate, însă, la 28 aprilie, 90% dintre victimele coronavirusului în această ţară aveau cel puţin 70 de ani.

"Nu am reuşit să ne protejăm bătrânii (...). Este un eşec pentru întreaga noastră societate. Trebuie să tragem învăţăminte din asta, această pandemie nu s-a încheiat încă", a declarat la televiziunea publică suedeză ministrul sănătăţii şi problemelor sociale Lena Hallengren.

În ultimele săptămâni, mass-media locale au revenit asupra condiţiilor de muncă din azilurile de bătrâni, afectate de penuria de mijloace de protecţie. Afectate în asemenea măsură încât unele au preferat să nu mai funcţioneze, iar altele au înregistrat o lipsă acută de personal.

Potrivit unor mărturii, unii seniori au fost de asemenea contaminaţi în timpul spitalizării lor pentru alte tratamente, apoi trimişi în aziluri unde au răspândit virusul.

În faţa crizei sanitare, Suedia a menţinut deschise şcolile, cafenelele şi restaurantele. Autorităţile îi îndeamnă pe cetăţeni să-şi asume responsabilităţile şi să urmeze recomandările autorităţilor sanitare.

La fel ca ţările nordice vecine, Suedia a interzis vizitele în azilurile de bătrâni de la sfârşitul lui martie, însă a înregistrat aici mult mai multe decese.

Spre deosebire de Finlanda sau Norvegia, în Suedia căminele de bătrâni sunt adesea imense complexuri cu sute de rezidenţi, dintre care mulţi cu o stare de sănătate proastă şi sunt dependenţi. Aceştia constituie "un grup foarte vulnerabil", potrivit lui Henrik Lysell de la Consiliul sănătăţii şi protecţiei sociale.

În regiunea Stockholm, epicentrul virusului în Suedia, 55% dintre azilurile de bătrâni au înregistrat până acum cazuri de COVID-19, potrivit autorităţilor sanitare locale.

Principalul sindicat suedez al angajaţilor municipali, Kommunal, denunţă condiţiile de muncă precare. Potrivit estimărilor organizaţiei, în martie circa 40% din personalul azilurilor de bătrâni din Stockholm era format din lucrători necalificaţi, angajaţi pe baza unor contracte pe termen scurt şi plătiţi cu ora, iar 23% erau interimari. 

Economia se prăşuşeşte

Abordarea relaxată a Suediei în ceea ce priveşte măsurile de restricţie anti-COVID-19 nu o va salva de prăbuşirea economiei, scrie FT, citat de Mediafax. În fapt, economia acestei ţări va suferi aceleaşi efecte precum cea europeană, având în vedere situaţia proastă de la nivelul întregului continent. 

Suedia a refuzat să instaureze măsuri de izolare draconice la fel ca restul Europei, de teamă că economia ei va fi îngenuncheată. Afacerile au rămas deschise, iar măsurile de distanţare au fost la un nivel minim. În luna martie, economia Suediei a performat mai bine decât restul Europei, cu un declin de doar 0.3%, comparat cu declinul de 3.8% din zona europeană.

Financial Times scrie însă că Suedia nu are cum să scape de recesiunea severă ce va lovi în scurt timp Europa. Prognoza Comisiei Europene este la o scădere de 6.1% pentru PIB-ul suedez anul acesta, în timp ce Riksbank are o viziune şi mai sumbră: scădere între 7 şi 10% din PIB, iar rata de şomajului între 9 şi 10.4%. Sunt cifre catastrofale pentru ţara scandinavă.

Suedia nu a impus restricţii ca restul Europei, dar asta nu i-a ajutat în plan economic. Afacerile suedezilor au rămas deschise, dar oamenii au ieşit mai puţin din case. Marile fabrici precum Volvo au fost nevoite să oprească producţia din lipsă de materiale de la furnizorii din alte ţări.

Un motiv important pentru căderea economiei este că Suedia este o ţară mică cu o industrie de producţie mare. Prodcătorul de maşini şi camioane Volvo a fost nevoit să oprească producţia din cauza dificultăţilor la aprovizionarea din alte ţări.