Pandemia Covid-19. Spania a depăşit 4.000 de decese, „un tsunami continuu“ de bolnavi în spitalele din Marea Britanie

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Spitalele din Spania ţi Marea Britanie, depăşite de numărul mare de bolnavi în stare gravă din cauza coronavirusului
Spitalele din Spania ţi Marea Britanie, depăşite de numărul mare de bolnavi în stare gravă din cauza coronavirusului

Spania a înregistrat 655 de decese din cauza epidemiei de COVID-19 în ultimele 24 de ore, un bilanţ totuşi inferior celui de peste 700 de victime anunţat cu o zi în urmă, a comunicat joi Ministerul Sănătăţii. Astfel, numărul total al deceselor a ajuns la 4.089. Situaţia s-a degradat şi în Marea Britanie, unde spitatele sunt luate cu asalt de bolnavi de coronavirus în stare gravă.

De miercuri până joi, bilanţul cazurilor confirmate de infectare cu noul coronavirus a urcat de la 47.610 la 56.188, tot potrivit cifrelor comunicate de Ministerul Sănătăţii. 

În urmă cu aproape trei săptămâni, statul european înregistrase doar 430 de cazuri de coronavirus. După ce 60 dintre aceşti pacienţi diagnosticaţi au participat la o înmormântare, guvernul regional din Rioja a ordonat punerea în carantină a aproape unui întreg cartier din oraşul Haro. 18 de zile mai târziu, Spania a înregistrat 47.610 cazuri şi peste 4000 de decese. Angajaţii din domeniul Sănătăţii, care reprezintă aproximativ 14% din victimele coronavirusului, se plâng de lipsa echipamentului de protecţie de bază. 

Medicii, asistenţii şi în general tot personalul care lucrează în spitale îşi începe programul improvizând material de protecţie, mulţi dintre ei îşi încep ziua de lucru croindu-şi halate din pungi de plastic.

Încă de acum trei săptămâni, în fiecare zi, pe reţelele de socializare apar mesaje din partea medicilor sau a asistenţilor medicali în care se descrie degringolada din spitale şi se reclamă cu disperare echipamente de protecţie. Unii medici deja refuză să mai lucreze în aceste condiţii şi se revoltă contra conducerii spitalelor, alţii s-au săturat să reclame pe căi oficiale aceste minime materiale de la autorităţi şi au decis să meargă în instanţă pentru a obţine ceea ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii consideră că este echipamentul minim necesar pentru a-şi putea desfăşura activitatea în siguranţă fără a-şi pune viaţa în pericol: halate impermeabile de unică folosinţă, măşti, ochelari de protecţie şi containere pentru deşeuri.

În acest sens, Confederaţia Naţională a Sindicatelor Medicilor a depus o plângere la Curtea Supremă de Justiţie împotriva Ministerului Sănătăţii, acuzând autorităţile că nu îşi îndeplinesc obligaţia de a furniza aceste echipamente.

Un proces similar a fost deschis de către o Asociaţie a Medicilor din Madrid împotriva autorităţilor locale şi, conform ultimelor informaţii furnizate de Europa Press, un tribunal din Madrid deja a dictat o sentinţă prin care obligă Guvernul Regional din capitala Spaniei să pună la dispoziţia personalului medical aceste echipamente în termen de 24 de ore.

Autorităţile par depăşite de evenimente şi deocamdată nu pot ţine pasul cu viteza cu care se răspândeşte epidemia, recurgând la gesturi disperate.

Marţi, ziarul El Pais făcea cunoscut faptul că Guvernul Spaniei a cerut ajutor Alianţei Nord-Atlantice pentru a putea face faţă expansiunii epidemiei.

Se pare că executivul de la Madrid a luat legătura cu Centrul Euro-Atlantic de Coordonare a Răspunsului la Dezastre, pentru a solicita halate de unică folosinţă, ventilatoare de tip FFP3, termometre electronice cu radiaţii infraroşii, măşti de protecţie, ochelari de protecţie şi măşti chirurgicale.

Din nefericire se pare că Alianaţ Nord-Atlantică nu dispune de aceste materiale şi s-a limitat în a transmite la rândul ei cererea celorlalţi 28 de aliaţi. Surse diplomatice, citate de jurnaliştii de la ziarul El Pais, recunosc că este foarte dificil ca în faţa acestei pandemii care afectează toate ţările globului să existe cineva dispus să ofere aceste materiale, care în cele din urmă ar putea fi necesare pentru propria populaţie.

Situaţie disperată şi la Londra

   Spitalele publice din Londra se confruntă cu "un tsunami continuu" de bolnavi aflaţi în stare gravă din cauza noului coronavirus, fiind nevoite să facă faţă în acelaşi timp unui procent "fără precedent" de îmbolnăviri în rândul personalului medical, a declarat joi, la un post local, Chris Hopson, oficialitate din sistemul public de sănătate din Marea Britanie, citat de AFP.

După ce au crescut masiv capacitatea de primire a secţiilor de terapie intensivă în ultimele săptămâni, spitalele din capitala britanică trebuie să facă faţă "unei explozii" a numărului de "pacienţi grav bolnavi", care reprezintă "un fel de tsunami continuu", a declarat Chris Hopson pentru BBC Radio 4.

Această presiune asupra sistemului de sănătate britanic este accentuată de faptul că procentul din personalul medical absent pe motive de boală este de "30%-40% şi, în anumite clinici, chiar de 50%", a continuat Chris Hopson, care vorbeşte despre o rată a absenţelor "fără precedent".

Potrivit celui mai recent bilanţ publicat miercuri, 463 de persoane au murit din cauza noului coronavirus în Marea Britanie, unde au fost confirmate 9.529 de cazuri de contaminare.

În urma agravării situaţiei pe plan naţional în ultimele zile, Guvernul britanic a decretat izolarea generală a populaţiei şi a anunţat deschiderea, săptămâna viitoare, a unui spital de campanie temporar cu 4.000 de paturi în sediul unui centru de conferinţe din Londra. 

Jumătate din britanici ar putea fi infectaţi cu COVID-19. Majoritatea sunt asimptomatici 

Noul coronavirus ar putea să fi infectat deja mai mulţi oameni în Marea Britanie decât a fost estimat – cel mai probabil jumătate din populaţie – se arată într-o simulare realizată de cercetătorii Universităţii Oxford, publicat de Financial Times.

Dacă rezultatele se vor confirma, acest lucru implică ca mai puţin de un caz dintr-o mie ajunge  la o formă gravă care se necesite spitalizare, a declarat Sunetra Gupta, profesor epidemiolog, care a condus echipa de cercetători. Cei mai mulţi dezvoltă forme foarte uşoare sau nu prezintă simptome deloc.

”Trebuie să începem de îndată teste pe scară largă pentru a evalua în ce stadiu al epidemiei ne aflăm acum”, a mai declarat el.

Fără locuri la terapie intensivă

Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) a revizuit de la „ridicat“ la „foarte ridicat“ evaluarea riscului reprezentat de coronavirus pentru vârstnicii şi bolnavii cronici din Europa şi avertizează că sistemele de asistenţă medicală europene sunt în pericol de saturare. 

Modelul de prognoză arată că numărul de locuri la terapie intensivă va deveni insuficient în toate statele europene la jumătatea lui aprilie, dacă nu se iau măsuri de creştere a capacităţii, în paralel cu limitarea extinderii epidemiei. Pentru alte categorii demografice, pericolul virusului rămâne „moderat“, estimează ECDC. Tot „moderate“ sunt şi riscurile generale pentru ţări care iau măsuri de atenuare, cum ar fi închiderea şcolilor; în absenţa unor astfel de măsuri, riscurile sunt „foarte ridicate“. Raportul se referă la toate cele 27 de state din Uniunea Europeană şi la Regatul Unit, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein.

Autorităţile trebuie să asigure echipament de protecţie şi să stabilească proceduri corespunzătoare de protecţie a sănătăţii personalului sanitar, care este tot mai expus la virus şi poate să îl transmită pacienţilor. ECDC arată că în China până la 10% din cazurile de infectare au fost în rândul medicilor şi asistenţilor - mult peste media de 4% raportată de studiile anterioare. În Italia şi Spania, ţările europene cel mai afectate de COVID-19, rata este de 9%, respectiv 13%.

Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor a mai comunicat că temperaturile de vară nu vor elimina probabil coronavirusul. ECDC menţionează cercetări care sugerează că virusul nu e mai puţin periculos în condiţii de căldură şi umezeală, ceea ce reduce speranţele de atenuare la vară a epidemiei de COVID-19 în statele din emisfera nordică. „Nu există până acum dovezi că SARS-CoV-2 (denumirea coronavirusului care cauzează epidemia actuală - n. red.) va prezenta o sezonalitate marcată de iarnă, ca alte coronavirusuri“, arată un raport al ECDC. 

Analize preliminare ale epidemiei din China arată că virusul are rate ridicate de reproducere în climat tropical umed, cum este cel din Guangxi şi Singapore, ceea ce subliniază, potrivit ECDC, „importanţa implementării unor măsuri de intervenţie cum ar fi izolarea persoanelor infectate, distanţarea la locul de muncă şi închiderea şcolilor“.

Biroul OMS pentru Europa vede ''semne încurajatoare'' de ameliorare a situaţiei în regiune

Există ''semne încurajatoare'' de încetinire a propagării noului coronavirus pe continentul european, în ciuda situaţiei în continuare grave, a declarat joi directorul biroului regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Hans Kluge, informează AFP.

"Deşi situaţia rămâne foarte îngrijorătoare, începem să vedem semne încurajatoare", a afirmat Hans Kluge, cu prilejul unei conferinţe de presă difuzată online de la Copenhaga.

Italia, epicentrul pandemiei de COVID-19 din regiune, ''se confruntă cu o rată de creştere uşor mai mică, deşi este încă prea devreme pentru a afirma că pandemia a atins apogeul în această ţară'', a mai precizat Kluge.

Regiunea europeană a OMS, care acoperă un teritoriu geografic vast, de la Oceanul Atlantic la Pacific, şi cuprinde 53 de ţări, de la Rusia la Andorra, înregistrează 220.000 de cazuri şi 11.987 de decese provocate de coronavirus, potrivit statisticilor oficiale ale organizaţiei.

Circa 60% dintre cazuri şi 70% dintre decesele provocate de COVID-19 provin din această regiune, a subliniat Kluge.

Oficialul a lăudat totodată ''măsurile fără precedent pentru încetinirea şi întreruperea lanţului de transmitere a COVID-19, care ne ajută să câştigăm timp, reducând presiunea asupra sistemelor noastre de sănătate''.

Totuşi, impactul precis al acestor măsuri, care presupun un cost economic şi social ridicat, urmează să fie stabilit, a adăugat Kluge.

Guvernele şi populaţia trebuie să fie conştiente de ''noua realitate'' creată de pandemie şi să se pregătească pe termen lung.

"Nu va fi un sprint, ci un maraton", a subliniat Kluge.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite