Pandemia Covid 19. Refugiaţii, o posibilă soluţie pentru lipsa mâinii de lucru din agricultură în Europa

Pandemia Covid 19. Refugiaţii, o posibilă soluţie pentru lipsa mâinii de lucru din agricultură în Europa

Statele europene caută soluţii pentru înlocuirea muncitorilor sezonieri

În Franţa, dar şi în alte ţări europene se prefigurează o solutie pentru inlocuirea muncitorilor sezonieri : aceea de a angaja refugiaţi, solicitanţi de azil sau chiar clandestini. La finalul lunii martie, Portugalia a reglementat temporar situaţia imigranţilor ilegali pentru a le putea extinde protecţia sanitară, dar şi pentru a putea conta pe forţa lor de muncă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Imigranţii care aşteaptau regularizarea situaţiei lor şi solicitanţii de azil în Portugalia au obţinut aceleaşi drepturi ca şi rezidenţii, mai ales în privinţa accesului la sistemul de sănătate, pe durata stării de urgenţă decretate pentru stoparea epidemiei, transmite luni AFP.
 
Poliţia de frontieră nu a precizat câte persoane sunt vizate de această măsură, intrată în vigoare vinerea trecută, pentru a le permite migranţilor să aibă acces la servicii publice şi la ajutoare sociale oferite de stat.
 
Decizia Portugaliei a fost salutată luni de comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Dunja Mijatovic. „Este o bună practică de protejare a persoanelor vulnerabile“, a transmis ea pe Twitter.
 
Pe timp de criză, este o datorie a unei societăţi solidare să asigure accesul migranţilor la sănătate, la stabilitatea locului de muncă şi la locuinţ“, a explicat ministrul de interne, Eduardo Cabrita, citat de cotidianul Publico.
 
Germania a întredeschis joi frontierele pentru 40.000 de lucrători sezonieri. Germania va permite muncitorilor străini să intre în ţară şi să ajute la recoltatul fructelor şi legumelor, a anunţat Guvernul de la Berlin, relaxând restricţiile de călătorie impuse anterior pentru a limita răspândirea coronavirusului, transmite Reuters.
 
Ministerul german al Agriculturii a anunţat joi că a ajuns la un acord cu Ministerul de Interne pentru a permite unui număr de de până la 40.000 de muncitori sezonieri în sectorul agricol să intre în ţară în luna aprilie şi altor 40.000 în luna mai. Muncitorii sezonieri ar trebui să călătorească mai degrabă cu avionul decât cu autobuzul, pentru a se proteja de riscul infecţiei cu coronavirus, a adăugat Ministerul Agriculturii.
 
De asemenea, vor trebui îndeplinite o serie de condiţii, inclusiv acea ca muncitorii sezonieri să fie supuşi unui examen medical, să păstreze distanţa socială între ei în timpul lucrului, în timp ce spaţiile de cazare vor trebui să conţină doar jumătate din numărul obişnuit de persoane, notează reters, preluată de agerpres.ro.
 
De asemenea, cele două Ministere au informat că vor încerca să atragă un număr suplimentar de 10.000 de persoane din Germania să vină să lucreze în ferme, inclusiv şomeri, studenţi, solicitanţi de azil şi persoane aflate în şomaj temporar.
 
„Astăzi am ajuns la o soluţie pragmatică care îndeplineşte două cerinţe: protecţia de infecţie pe de o parte şi strângerea recoltei de pe altă parte”, a declarat ministrul german al Agriculturii, Julia Kloeckner.
 
Germania primeşte în fiecare an aproximativ 300.000 de lucrători sezonieri din străinătate pentru sectorul său agricol, majoritatea venind din România şi Polonia, potrivit datelor principalului sindicat agricol din Germania, DBV, care a avertizat Berlinul asupra insuficienţei forţei de muncă pentru strângerea recoltelor.
 
În Franţa, pentru a înlocui muncitorii sezonieri străini, agricultorii francezi explorează toate soluţiile. Inclusiv recurgerea la «migranţi». o premieră a avut loc la Seine-et-Marne, unde circa o sută de refugiaţi, toţi voluntari, au fost implicaţi în strângerea căpşunelor şi a sparanghelului. 
 
Cererea se află pe masa prefectului din regiunea Alpes-de-Haute-Provence şi este semnată de Camera de Agricultură departamentală. Subiectul cererii? Înlocuirea de urgenţă a muncitorilor sezonieri străini care în fiecare an, primăvara, constituie grosul «culegătorilor» în fermele de legume din regiune: 280.000 de astfel de sezonieri debarcă anual în Franţa pentru a recolta căpşuni, pepeni, diverse legume…
 
”De obicei, aceste «braţe de muncă» vin din Spania, Portugalia sau Maroc”, explică Daniel Margot, preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Locală (CCI). Agricultorii solicită , în locul acestora, studenţi francezi, deoarece examenele sunt fie amânate, fie trecute în regimul de control continuu, aşa că mulţi dintre tineri au revenit în familiile lor, în mediul rural. Răspunsul prefectului se lasă încă aşteptat.
 
Ministrul agriculturii, Didier Guillaume, a lansat un apel pe data de 24 martie, la  „armata din umbră“, femei şi bărbaţi care au dorinţa de a munci. Apelul a fost făcut cu ocazia lansării platformei internet desbraspourtonassiette.wizi.farm, pe care candidaţii interesaţi să lucreze la munca câmpului pot să se înscrie. Rezultatul: 150.000 de răspunsuri până la data de 2 aprilie. Doar că majoritatea voluntarilor trăiesc în zone urbane îndepărtate, şi ar trebui să fie «scoşi din izolare» pentru a îndeplini această misiune. De unde şi neliniştea Agenţiei Naţionale pentru Sănătate şi a forţelor de ordine, care nu sunt foarte încântate de acest gen de flux, aflat în contradicţie cu ordinul de a rămâne acasă, scrie „Les Echos“.
 
«Ar fi mai bine să relaxăm regulile pentru a le permite angajaţilor noştri să lucreze în plus, până la 60 de ore pe săptămână, şi să mobilizăm agenţiile locale», răspunde, la Manosque, un sindicalist agricol. Aceeaşi opinie şi la Daniel Margot, de la CCI. Firma sa, Savonnerie de Haute-Provence, şi-a reluat activitatea după două săptămâni de izolare ca urmare a unor contacte cu bolnavi de Covid-19. Prima zi, cu efective reduse, a permis producerea a 25.000 de săpunuri.
 
«Nu facem faţă penuriei de mână de lucru. Ceea ce trebuie făcut urgent este relaxarea sistemului, astfel ca angajaţii bolnavi sau care stau cu copiii să poată fi înlocuiţi cu alţii, activi, pe care îi cunoaştem. Flexibilitatea pe timp de criză este indispensabilă pentru a furniza atât alimente, cât şi gel hidroalcoolic – după cum a făcut industria cosmetică locală –, respectiv măşti».

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: