Pandemia COVID-19. Proprietarii de restaurante din Franţa contestă în justiţie decizia de închidere

Pandemia COVID-19. Proprietarii de restaurante din Franţa contestă în justiţie decizia de închidere

Principala organizaţie profesională a restaurantelor, barurilor şi cafenelelor din Franţa a anunţat sâmbăta că va ataca în justiţie închiderea administrativă decretată pentru acest sector, de la începerea celei de-a doua perioade de izolare, care a intrat în vigoare la 30 octombrie.

Ştiri pe aceeaşi temă

Organizaţia Profesioniştilor din Hotelerie (Umih) a reamintit că guvernul a justificat această închidere din motive sanitare pentru a frâna răspândirea coronavirusului.
 
Organizaţia a reamintit că guvernul nu a prezentat totuşi cifre, care să demonstreze că există mai multe contagieri în restaurante.
 
Umih a insistat că localurile au aplicat din iunie şi până la încheierea primei perioade de izolare măsuri de securitate sanitară.
 
Prin urmare au decis să prezinte un recurs în justiţie până la 20 noiembrie.
 
Premierul francez, Jean Castex, a avertizat joi că inclusiv după ridicarea restricţiilor de izolare la domiciliu, prevăzută pentru 1 decembrie, barurile şi restaurantele vor rămâne închise.
 
Patronatul din hotelerie a publicat un sondaj, realizat în rândul a 6.600 de companii din sector, care arată că aproximativ 65,8 % dintre profesioniştii din acest domeniu şi-au exprimat temerea că această a doua închidere administrativă îi va obliga să coboare definitiv storurile.
 
Restaurantele, printre cele mai periculoase locuri în care putem să ne infectăm cu noul coronavirus
 
Un studiu american a cuantificat cu succes riscul de infecţie şi a fost publicat în revista Nature. Potrivit Nature, studiul a combinat datele de mobilitate pentru a determina focarele de contaminare din marile oraşe americane, în timpul primului val al epidemiei.
 
Mişcările a 98 de milioane de americani de acasă la locurile de muncă şi în spaţiile de comerţ au fost analizate şi disecate de o echipă condusă de Serina Chang, modelator la Universitatea Stanford. Deoarece studiul s-a concentrat pe utilizatorii de telefoane mobile, oamenii de ştiinţă nu au putut să detalieze rolul şcolilor şi caselor de îngrijire medicală.
 
Şi, prima lecţie este următoarea: marea majoritate a contaminărilor este direct legată de un număr mic de locuri frecventate de oameni.
 
"Restaurantele sunt de departe cele mai mari focare potenţiale, înaintea sălilor de sport, cafenelelor, barurilor şi hotelurilor.
 
Deci, dacă oraşul Chicago şi-ar fi redeschis restaurantele fără restricţii pe 1 mai, oamenii de ştiinţă estimează că acest lucru ar fi cauzat aproape 600.000 de infecţii suplimentare în decurs de o lună.
 
Apoi, cele mai sărace cartiere sunt cele mai vulnerabile la boală. Locuitorii acestor districte recurg mai puţin la telemuncă, continuă să frecventeze locuri mai aglomerate şi, prin urmare, mai expuse. Odată infectaţi, ei importă viruşii în cartierul lor de la periferie. Datele telefonice arată, de asemenea, că petrec mai mult timp în magazinele alimentare. Ceea ce măreşte şi riscul" .
 
Washington Post atrage însă atenţia că modelul cercetătorilor nu poate spune cu certitudine unde a avut loc expunerea. Nici nu a fost capabil să capteze informaţii despre case de îngrijire medicală sau şcoli, în mare parte deoarece datele despre locaţie bazate pe telefon nu erau disponibile.
 
”Şi studiul nu ia în considerare factorii de mediu, cum ar fi ventilaţia, sau mijloacele de protecţie care au devenit mai răspândite de la începutul epidemiei.
 
Studiul a scos în evidenţă un alt tipar: oamenii cu venituri mai mici, mulţi dintre ei lucrători esenţiali, pentru care este mai greu să-şi reducă mobilitatea au mai multe şanse de a fi expuşi. În cartierele cu venituri mici, cu procente mai mari de rezidenţi care sunt oameni de culoare, ar fi infectaţi mai mulţi oameni”, scrie Washington Post.
 
Franţa pregăteşte reguli pentru o perioadă mai lungă. Va trebui „să trăim cu virusul mult timp”, spune premierul Jean Castex
 
Va trebui „să trăim cu virusul mult timp”, spune premierul francez Jean Castex, care anunţă că lucrează la „reguli” pentru Franţa până la sosirea unui vaccin împotriva noului coronavirus, relatează ediţia de sâmbătă a cotidianului francez Le Monde, citată de AFP.
 
„Atât timp cât nu vom avea vaccin, trebuie să oferim perspective asupra regulilor jocului”, a declarat Jean Castex, care a prezentat joi strategia până la sfârşitul lui 2020, dar lucrează de asemenea şi la perioada de după, posibil până în vară.
 
„Există o certitudine: adunările festive, de familie, în săli de petrecere nu se vor putea relua mult timp. De asemenea, barurile şi restaurantele, care se numără printre locurile de contaminare puternică, nu vor putea fi redeschise de la 1 decembrie, spre deosebire de magazinele de jucării, de exemplu”, a detaliat el.
 
Joi, premierul a declarat că este posibil, dacă tendinţa de scădere uşoară a numărului de cazuri de coronavirus se confirmă, să fie luate măsuri de relaxare de la 1 decembrie „strict limitate la magazine” şi pe baza unui protocol înăsprit.
 
În lunile următoare, în schimb, „telemunca va continua, pe baza unui echilibru care trebuie găsit în companii pentru a se evita o situaţie de totul sau nimic”, a adăugat Castex pentru Le Monde.
 
Luni, laboratoarele Pfizer, din SUA, şi BioNTech, din Germania, au transmis ca vaccinul lor candidat este „eficient în proporţie de 90%” împotriva COVID-19, conform testării la scară largă a celei de-a treia faze, în derulare, ultima etapă înainte unei solicitări de omologare.
 
Însă guvernul francez rămâne atent. „Perspectiva unui vaccin e tot mai aproape. Există proiectul Pfizer, dar şi multe altele în faza de testare. Trebuie să ne pregătim, dar să rămânem în acelaşi timp prudenţi”, a spus Castex, care a dat asigurări că „a securizat deja comenzile.”
 
„Temerea mea este că francezii nu se vor vaccina atât de mult”, a subliniat el.
 
Conform unui sondaj Ipsos publicat în septembrie, Franţa se situează printre ţările unde intenţia de a recurge la un vaccin este printre cele mai scăzute. Astfel, numai 59% dintre francezi ar dori să se vaccineze, comparativ cu media de 74% la nivel mondial.
 
Conform ultimelor cifre publicate vineri de autorităţile sanitare, numărul de pacienţi bolnavi de COVID-19 aflaţi la reanimare se stabilizează în Franţa, la puţin peste 4.900.
 
Numărul morţilor în Franţa a atins un total de 43.892 de la începutul pandemiei. De la începutul săptămânii, numărul zilnic de decese în spital oscilează între puţin peste 300 şi puţin sub 500.
 
 
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările