Când era copil, Naftali Fürst a trecut prin ororile mai multor lagăre de concentrare naziste. La 75 de ani după eliberarea lagărului de exterminare Auschwitz, el s-a întâlnit cu cancelara Angela Merkel în Germania.

În epoca sovietică, descifrarea misterelor Kremlinului a fost numită „Kremlinologie”. Astăzi, această „ştiinţă” se reduce la studiul unui om, iar conceptul -„Poutinologie”. La începutul anului după moarte generalului Qasem Soleimani lumea a intrat în agitaţie pentru a încerca să înţeleagă marea tulburare anunţată de stăpânul Moscovei, Vladimir Putin - o „Noua Ordine la Kremlin”!

Mai rar o asemenea gafă. Extrem de rar ca o asemenea informaţie strategică să fie confirmată de prim-ministrul unei ţări şi apoi să fie dezminţită, sec, imediat, de purtătorul de cuvânt al unei companii comerciale.

Joi, 23 ianuarie, cu o zi înaintea Ziua Unirii Principatelor (unirea mică) la 24 ianuarie 1859 în România, presa românească a explodat.

Quo vadis Terra? Europa? Liderii lumii s-au reunit fie la Davos, în Elveţia, fie la Ierusalim, în Israel. Unii se întreţin despre climă. Alţii despre Holocaust şi antisemitism. Toţi au multe de spus. Şi mai mult bine de făcut. Problema e că, în loc să-l facă, unii dintre ei se ţin de prostii. Şi iau decizii dintre cele mai discutabile.

Albania, ţară membră a NATO, este îngrijorată de propria securitate după escaladarea conflictului dintre SUA şi Iran. Ce are ţara balcanică în comun cu marile conflicte ale lumii?

Zeci de tineri moldoveni care studiază la facultăţi de stat din România sunt blocaţi de incompetenţa şi dispreţul personalului consular din municipiul Bălţi (Republica Moldova) care nu le eliberează vize de studiu. Ba mai mult, funcţionarii vorbesc DOAR limba rusă în Consulatul României!

“Munca vă face liberi”, asta este inscripţia de la intrarea lagărului Auschwitz-Birkenau, cea pe care o vedeau prizonierii aduşi din toate părţile Europei, evrei în primul rând, apoi toţi cei care cădeau pradă sinistrului program de curăţare etnică închipuit de Hitler şi pus în aplicare cu meticuloasă eficienţă de acoliţii săi din structurile celui de-al Treilea Reich.

Sfârşitul anului 2019 a creat o perspectivă pozitivă pentru Ucraina, în contextul discuţiilor purtate la Paris în cadrul Formatului Normandia Patru (N4), la care au participat alături de liderii de la Kiev şi Moscova şi preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, respectiv cancelarul german Angela Merkel.

Ştiu că nu se poate să se utilizeze aceleaşi criterii pentru ţările mari şi mici. Este evident că sancţiunile pentru transgresarea valorilor fundamentale se discută în funcţie de importanţa unei ţări şi de puterea sa de influenţă şi nu punând pe prim plan un set de reguli clare, chiar în cazul în care este vorba despre principii conţinute în legislaţii acceptate pe plan internaţional ca principiu de lucru.

Marea Britanie trebuie să fie pregătită pentru a lupta în viitoare războaie fără a avea SUA ca principal aliat. Asta este senzaţionala afirmaţie făcută de secretarul Apărării Ben Wallace într-un interviu publicat de Sunday Times.

Cancelara eternă va părăsi scena politică cel târziu în 2021. Este momentul ideal, nu doar pentru opoziţia din Germania, de a se organiza, a dezvolta noi idei şi a dovedi mai mult curaj

Preşedintele turc Erdogan vrea să facă un nou Bosfor. Pagubele pentru economie şi mediu ar fi însă enorme. Primarul Istanbulului, Imamoglu, vrea să împiedice construcţia. Se anunţă o luptă acerbă pentru putere.

15,7 milioane de copii au beneficiat în 2019 de alocaţii de la statul german. Un record pentru care există mai multe explicaţii.

Gata, jucătorii şi-au scos mănuşile şi s-au dezbrăcat de principii. Nu-i foarte frumos, numai că interesele sunt atât de mari încât nu mai e timp pentru obişnuitele operaţiuni de cosmetizare politică a bătăliilor care se purtau până acum pe dedesubt de masă, cu şuturi chiar dureroase date adversarilor.

Uite că se poate. Uite că pot funcţiona nu numai raţionamentele în ritm de muzică militară. Modelul european de mediere a crizelor, acela reluat în cadrul recentului Summit de la Paris în „formatul Normandia“ (Germania, Franţa, Ucraina şi Rusia) a propus un început de soluţie despre care, în acel moment, spunem că are meritul extraordinar de a a stabilit un prim element de referinţă.

Preşedintele american Donald Trump este perceput în Germania ca un pericol mai mare la adresa păcii mondiale decât şeful de stat al Rusiei, Vladimir Putin, sau decât dictatorul nord-coreean, Kim Jong Un.

Marţi, la Paris, în faţă la Opera Garnier, publicul a asistat la un moment magic. Poate n-a ştiut ce tradiţie istorică reînvia cu acest prilej, dar uluirea şi emoţia au fost acolo pentru a primi aşa cum se cuvine manifestarea grevistă care a avut menirea de a înlocui reprezentaţia cu Lacul Lebedelor care figura iniţial pe afiş.

Generalul în rezervă Charles Wald, fost şef al Comandamentului SUA în Europa  lansează o ipoteză de lucru corectă în ziarul grecesc Khathimerini: „Este timpul să reanalizăm dependenţa militară a Americii de Turcia. Să începem cu înştiinţarea Ankarei că SUA vor transfera resursele militare de la baza aeriană turcească de la Incirlik”. Unde? În Europa.

Primarii din Praga, Varşovia, Budapesta şi Bratislava au semnat pe 16 decembrie un document simbolic, dar cu foarte profunde conotaţii politice: un document care consemnează apariţia oficială a unei „Alianţe a oraşelor libere“, semn al voinţei de a începe lupta împotriva tendinţelor populiste şi autoritare care marchează activitatea guvernelor din ţările lor.