Servicii secrete şi un studiu recent sugerează că Rusia încearcă, prin ştiri intenţionat false despre coronavirus, să destabilizeze democraţiile occidentale şi UE. O investigaţie Deutsche Welle.

Preţul aurului a atins un nou record absolut, fenomen la care au contribuit în mare măsură germanii. Aceştia cumpără aur mai mult ca niciodată. Aceeaşi tendinţă nu se observă şi în alte ţări.

În timp ce în vest elitele îşi semnalizează furios virtutea, UE îşi compromite securitatea, iar săracii, afectaţi mai grav decât alţii de pandemie, vor sărăci şi mai rău, foametea riscând să ia proporţii cataclismice.

Coronavirusul a generat în Germania o prăbuşire economică record. În ciuda optimismului existent încă în societate, vremuri cu adevărat grele se arată la orizont, consideră Henrik Böhme.

În Marea Mediterană a izbucnit un conflict regional extins. Războiul din Libia şi concurenţa pentru gazele naturale au încins spiritele. La cele două probleme se adaugă conflictul deschis Franţa-Turcia. Pentru Franţa, a fost picătura care a umplut paharul. Pentru Turcia, a fost o neînţelegere. Pentru NATO, acesta ar putea fi un moment de cotitură. Binomul Rusia - Turcia „face cărţile“!

În perioada concediilor a crescut semnificativ numărul infecţiilor cu coronavirus în Germania. Ministrul german al Sănătăţii pledează pentru teste obligatorii pentru călătorii care se întorc din regiunile de risc.

Deseori o reţea greu de pătruns şi de controlat - sistemul subcontractorilor în Germania. Nu ar trebui ca într-un stat social condiţiile de muncă şi de cazare ale muncitorilor est-europeni să fie verificate?

Ucraina a fost constrânsă din nou, după multe manevre ale noului responsabil rus de conflictul din Estul Ucrainei, Dmitri Kozak, să accepte un acord de încetare a focului periculos, cu condiţii, de către grupul Normandia – alcătuit din Franţa, Germania şi Rusia.

Oare de câte ori am auzit această mostră de cretinism „macho” (care nu este numai românească, dar asta nu e o scuză)? De câte ori am întors capul sau ne-am făcut fie că nu ştim, fie că n-am auzit sau n-am văzut, fie că nu ne interesează, fie că am invocat respectarea intimităţii sacre a familiei, fie am pus, discret, întrebarea: „dar ea ce-a făcut?”.

Ce hram poartă reanexarea catedralei care a constituit mult timp mândria creştinătăţii răsăritene? Din agresivitatea politicii islamist-neo-otomane a liderului turc Erdogan se iţeşte spectrul unui război distrugător.

Parlamentul European a votat pe 24 iulie o rezoluţie prin care îşi exprimă nemulţumirile faţă concluziile Summitului UE de săptămâna aceasta şi anunţă că nu va vota bugetul multianual al Uniunii dacă nu vor fi făcute modificări. Delegaţia USR PLUS, ca şi întreg grupul Renew Europe, din care fac parte, a votat pentru această rezoluţie, care pune în aşteptare bugetul Uniunii.

Senatorul italian Gianluigi Paragone, după două zile de stat la Londra şi discuţii aprofundate cu mentorul său politic Nigel Farage, a anunţat că doreşte ieşirea ţării sale din UE, adoptând demersul de succes britanic cu care încearcă acum să-i convingă pe italieni că aceasta ar fi cu siguranţă cea mai bună soluţie de ieşire din criză.

Cu mare întârziere (pentru care rog să fiu iertat), am reuşit să mai desfac din vastul morman de corespondenţă care mi-a parvenit pe multiple canale pe problema atât de delicată şi dureroasă a transformării Bazilicii Sf. Sofia în moschee, decizie care stârneşte protestul marilor biserici ale lumii creştine.

Ni se spune că a fost un summit istoric. Liderii se bat cu pumnii-n piept. Dar e UE pe un drum bun? Poate ţine fondul de reconstrucţie ce promite? Sau clamatele lui intenţii bune îi pavează drumul spre disoluţie?

Se discută foarte mult despre Uniunea Europeană, fiind abordată dimensiunea economică, cea politică sau cea a statului de drept. Există însă o dimensiune a UE care este foarte rar prezentată în spaţiul public: cum anume se implică aceasta în apărarea drepturilor omului.

Pare, la prima vedere, să fie doar ce scrie în propoziţie: în fine, după îndelungi şi tensionate negocieri, a fost adoptat planul de relansare a economiei europene, propus iniţial de Germania şi Franţa, susţinut apoi cu îndârjire de instituţiile europene şi atacat, cu disperată încrâncenare, de toţi adversarii europeni şi transatlanici ai oricărei reuşite la nivelul UE.

Universităţile occidentale se aşteaptă la o scădere a numărului de studenţi străini. Cu taxe zero de şcolarizare şi un bun sistem de sănătate, Germania ar putea atrage studenţi ce renunţă la SUA şi Anglia.

De mai bine de o săptămână mii de oameni ies în stradă în Bulgaria. Principalele lor revendicări sunt demisia guvernului Boiko Borisov şi a procurorului general Ivan Gheşev.

Mărginirea, încăpăţînarea şi restul haitei de surori ale inadecvării nu scapă niciodată de pedeapsă. Cine e depăşit de timpuri, are, cel mult, libertatea de a-şi alege condamnarea.

Săptămâna trecută au avut loc negocieri între Serbia şi Kosovo la Bruxelles mediate de către Uniunea Europeană. Este o revenire a UE în Balcani şi în medierea acestui conflict, aşa cum a recunoscut Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă şi Securitate.