„OUT IS OUT!”. Şi ne pare rău, dar la revedere!

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
brexit

Formularea cea mai dură, cea care face deja istorie, îi aparţine lui Jean-Claude Juncker, care le-a transmis britanicilor deja celebrul acum „Out is out!”, semnal că, din punctul de vedere al oficialilor europeni, nu mai există drum de întors.

1. Despre BREXIT. Mesajul a fost unul singur, modulat pe mai multe voci şi cu tonalităţi diverse dar, pe fond, absolut unanim. Formularea cea mai dură, cea care face deja istorie, apariţine lui Jean-Claude Juncker, care le-a transmis britanicilor deja celebrul acum „Out is out!”, semnal că, din punctul de vedere al oficialilor europeni, nu mai există drum de întors, in acest sens întrebând chiar europarlamentarii britanici ce mai căutau în PE după votul BREXIT. Apoi, înainte de dineul cu Cameron, toţi liderii europeni importanţi au repetat acelaşi mesaj, ca o mantra pe care o reluau conştiincios membrii delegaţiilor care veneau să dea „temperatura” discuţiilor din sala de conferinţă. Toată lumea era foarte atentă la ceea ce avea să declare doamna Merkel, văzută la un moment dat ca având o poziţie mai ezitantă, chiar conciliantă faţă de Marea Britanie. De data asta, replica domniei sale a fost tranşantă:

„Nu văd nici un fel de posibilitate de întoarcere, nu am discutat despre non-invocarea art. 50 deoarece acest lucru nu este posibil”.

2. Reacţia pieţelor financiare. Foarte interesant, dacă în cursul dimineţii, până la discursul lui Juncker în Parlamentul European, mai existau oarece dubii dacă se va obţine un consens al liderilor politici europeni înainte de întâlnirea cu Cameron, echipele tehnice au transmis un mesaj care a întărit tabăra adepţilor din „linia dură”. Argumentul lor era modul în care pieţele financiare reacţionau deja la auzul că există o atitudine fermă care va fi adoptată fără ezitări şi întârzieri şi, astfel, există predictibilitate asupra statutului viitor de ţară terţă al Marii Britanii, asta în momentul în care apăruse vaga posibilitate a unui nou referendum sau cererea primarului Londrei pentru mai multă autonomie... Bursele, volatile şi extrem de îngrijorate, au reacţionat imediat la ştirile care veneau acum de la Bruxelles şi, absolut toate, au încheiat pe verde. Iată valorile europene stimulate şi de anunţurile veite din partea Băncii Central Europene dar şi ale FED: FTSE + 2,64%, DAX +1,93%, CAC 40 + 2,61%, IBEX 35 + 2,48%, STOXX 600 + 2,57%... în noaptea asta reacţionând favorabil şi pieţele financiare asiatice, toate pe verde, ca şi cele americane, iarăşi toate în creştere.

3. Acord pentru un timp de respiro acordat UK. Un alt semnal pozitiv (cel puţin în sensul respectării unei civiilităţi politice în relaţia cu fostul partener) este decizia de a se lua în considerare cererea britanică de a amâna pentru septembrie transmiterea scrisorii oficiale de retragere, cea care va trebui să fie semnată de viitorul prim-minstru, după anunţata demisie a lui Cameron. Dar asta nu înseamnă că Preşedintele Hollande, cât şi Primul Ministru Rajoy nu au repetat că David Cameron va trebui să-şi părăsească funcţia până la data de 9 septembrie şi că, spunea Hollande, „înţelegem că David Cameron nu poate să declanşeze personal această procedură a art. 50 pentru a deschide negocierile de retragere deoarece el este demisionar”. Dar, aşa cum adăuga Juncker, atitudinea liderilor europeni a rămas neschimbată asupra principiului de bază: atâta timp cât nu va exista o notificare oficială, nu vor exista niciun fel de negocieri.

4. Cui îi sunt adresate mesajele? Nu este o întrebare teoretică. Mulţi dintre cei cu care am discutat ieri, purtători neoficiali şi discreţi de mesaje din partea principalelor delegaţii prezente la Summit, vorbeau despre valoarea pe care o au mesajele ferme de acum, dar şi reacţia de decizie unanimă a liderilor europeni faţă de BREXIT, pentru a arăta care ar putea să fie scenariul care s-ar pune în mişcare şi în cazul în care alte State Membre ar fi tentate să organizeze referendumuri similare pentru ieşirea din UE. „Nimeni nu a vrut să se ajungă aici dar, dacă tot suntem aici, a trebuit să se demonstreze că există reguli şi proceduri şi ele vor fi aplicate ca atare” – îmi spunea un diplomat de rang înalt după ce evoca şi îngrijorarea privind multiplicarea atacurilor xenofobe şi rasiste în Marea Britanie de după BREXIT. Şi că aşa ar putea sta lucrurile, că oamenii au înţeles care sunt consecinţele unei ieşiri din sistem, o dovedeşte respingerea cu vot absolut majoritar în Parlamentul olandez a unei propuneri venite din partea partidului naţional extremist de a se organiza un NEXIT, referendum pentru ieşirea ţării din UE.

brexit

5. Cooperarea UE-NATO. Punct esenţial pe ordinea de zi, discuţia liderilor europeni cu Jens Stoltenberg, Secretarul General al NATO despre parteneriatul strategic între UE şi NATO. După ce a subliniat faptul că va fi nevoie de timp pentru ca „toate consecinţele” retragerii UK să devină limpezi, Stoltenberg a reiterat faptul că poziţia Marii Britanii în NATO rămâne neschimbată: „UK este un aliat puternic şi dedicat, responsabil pentru aproape un sfert din cheltuielile militare la nivelul aliaţilor europeni din NATO”. Mesajul de forţă a fost că, în acest moment, cooperarea dintre NATO şi UE este absolut esenţială, arătând câteva dintre domeniile unde colaborarea poate fi întărită, incluzând aici domeniul maritim şi lupta împotriva războiului hibrid. Şi precizarea foarte aşteptată: „Summitul de la Varşovia va fi important pentru întreaga Europă deoarece va lua decizii importante în privinţa disuasiunii şi apărării, în proiecţia de stabilitate în vecinătatea noastră şi asupra modului practic în care putem întări în continuare cooperarea cu UE”. Adăugând, în plus, că reuniunile de ieri şi cea de la Varşovia de săptămâna viitoare reprezintă „două platforme importante şi două oportunităţi de a întări cooperarea şi de a demonstra unitatea existentă între NATO şi UE.

brexit

Concluziile finale le vom auzi azi, atunci când vom şti ce are de spus şi Preşedintele României. Ceea ce ştim este că, de aseară, echipele de negocieri post-Brexit au intrat în linie dreaptă, cu două agende de priorităţi contradictorii şi oarecum destul de dificil de rezolvat. Pe de o parte, David Cameron a spus că poziţia de negocieri ce va fi probabil adoptată de UK va fi de continuare a relaţiilor cu piaţa unică şi de ajungere la un acord în ce priveşte libera circulaţie a persoanelor. Greu, spunea cu o zi înainte doamna Merkel în faţa Bundestagului, susţinând că negocierile vor trebui «să arate că există o diferenţă palpabilă între ţările care doresc să fie membre în familia UE şi cele care nu doresc acest lucru... Oricine doreşte să părăsească o familie, nu poate să abandoneze toate responsabilităţile, dar să-şi păstreze privilegiile... cei care, spre exemplu, vor să se bucure în continuare de accesul liber la piaţa unică». Referire la poziţia exprimată de posibilul succesor al lui Cameron, Boris Johnson (fostul primar al Londrei) care spunea că Marea Britanie ar putea «relua controlul democratic asupra migraţiei», continuând, pe viitor, să se bucure de un acces liber la piaţa unică din UE. Imposibil, replica Angela Merkel (susţinută şi de Matteo Renzi), căci dacă negocierile vor urma modelul dat de acordurile cu Norvegia, atunci trebuie reamintit că «această ţară care nu este membră UE, are acces la piaţa unică tocmai deoarece acceptă migraţia din ţările UE».

Nu vor fi negocieri uşoare, deoarece nimeni încă nu are o analiză exactă asupra modului în care vor putea fi rezolvate problemele enorme in domeniul liberei circulaţii. Atât în interiorul Marii Britanii, unde cu siguranţă urmează să apară pachete legislative noi privind forţa de muncă venind din terţe ţări, cum vor din acel moment toate statele UE, cât şi a britanicilor care vor dori, spre exemplu, să înveţe în UE. Caz evocat deja de Renzi, care spunea că este posibil să se găsescă o soluţie prin oferirea unui paşaport german, francez sau italian... Ceea ce ne duce mai departe spre nevoia de elaborare a unui acord special de recunoaştere viitoare a diplomelor britanice pe teritoriul UE etc. etc.

Se intră într-o etapă nouă în care, oricât de optimişti ar fi acum liderii europeni, problemele par a fi cumplit de dificile şi necesitând operaţiuni de redactare a unor legislaţii speciale care să traducă în fapt ceea ce se va decide, când se va decide, în urma negocierilor.

Chiar nu ştiu dacă certitudinea că UK nu mai este parte a sistemului european nu va produce situaţii viitoare de incertitudine şi risc pe care acum doar le întrezărim. Căci întrebarea de ieri, pe culoarele Consiliului era: bun, au plecat şi n-au plecat, dar ce urmează să fie cu adevărat Europa în 27? Nimeni nu ştie răspunsul şi, pe fond, aceasta este cea mai mare problemă.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite