Otrăvirea lui Navalnîi: Momentul adevărului pentru relaţia Germaniei cu Rusia

Nu mai este timp pentru declaraţii ferme de îngrijorare şi de condamnare a încălcărilor grave ale drepturilor omului de către regimul Putin. Germania trebuie să renunţe la poziţia acomodantă faţă de Rusia şi să oprească construcţia North Stream 2 acum!

Otrăvirea lui Alexei Navalnii cu aceeaşi substanţă chimică interzisă folosită şi în cazul Skripal arată încă o dată (a câta oară?!) natura criminală a regimului Putin, care încalcă toate normele de drept internaţional, inclusiv Convenţia privind interzicerea armelor chimice, fără nicio jenă. Cu criminalii nu poţi să vorbeşti frumos pentru că te vor sfida.

UE cere acum autorităţilor ruse să-şi investigheze propria crimă şi să dea răspunsuri comunităţii internaţionale. NATO a vorbit despre ”o încălcare gravă a dreptului internaţional” şi solicită Rusiei să permită o anchetă internaţională independentă sub egida Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) privind nu doar otrăvirea lui Navalnîi, dar şi programul său de dezvoltare a unor arme chimice interzise. Este prea puţin şi evident Moscova va ignora aceste cereri!  

Cancelarul german Angela Merkel a pus degetul pe rană şi a dat verdictul răspicat: ”Navalnîi a fost ţinta unei tentative de asasinare prin otrăvire pentru a fi redus la tăcere” şi ”este nevoie de un răspuns comun adecvat pentru că este un atac la valorile noastre fundamentale”.

Este un moment de cotitură în relaţia Germaniei cu Rusia, în care abordarea business as usual a primat în mod tradiţional asupra problemelor şi aspectelor legate de drepturile omului. Cancelarul şi chiar partenerii de la SPD, social-democraţii mult mai apropiaţi de Rusia, înţeleg că Putin a trecut o linie roşie şi aşa nu se mai poate. Politica conciliantă de menţinere cu orice preţ a dialogului cu acesta, indiferent că invadează Crimeea, produce un măcel în Siria, destabilizează în continuare estul Ucrainei, îşi otrăveşte opozanţii în Rusia sau chiar pe teritoriul unor state occidentale, s-a dovedit complet falimentară.

Dovada cea mai bună este că acum purtătoarea de cuvânt a MAE rus sfidează Berlinul, negând orice implicare în cazul Navalni şi acuzând autorităţile germane că ele întârzie de fapt ancheta fiindcă nu le pun la dispoziţie ruşilor probele privind otrăvirea. Un exemplu de tupeu şi cinism monumental, pe care Ministrul de Externe german l-a taxat ca fiind ”o fumigenă dintr-o serie pe care le vom mai vedea”. Heiko Maas a dat un ultimatum Kremlinului să aducă lămuriri privind otrăvirea lui Navalnîi, în caz contrar urmând să existe consecinţe/sancţiuni.

Din experienţele anterioare s-a dovedit însă că sancţiuni precum interdicţia de intrare în UE sau îngheţarea unor active impuse unor oficiali ruşi responsabili pentru agresiunea din Crimeea şi din Donbass sau expulzarea unor diplomaţi în urma cazului Skripal nu sunt nici suficiente, nici foarte eficiente. Este nevoie ca Germania să renunţe la iluzia că Rusia condusă de Putin poate fi un partener de încredere şi o parte a soluţiei în dosare precum Siria, Ucraina. Din poziţia de preşedinte al Consiliului UE, aceasta trebuie să dea un semnal că este dispusă să pună mai presus drepturile omului şi necesitatea de a confrunta Rusia eficient decât interesele economice şi energetice.

Moratoriu pe North Stream 2

Semnalul cel mai puternic trebuie şi poate fi dat de Berlin prin blocarea proiectului Nord Stream 2, care se apropie de finalizare. Acesta nu face altceva decât să crească dependenţa Europei de gazul rusesc, făcând-o vulnerabilă la influenţa Kremlinului şi să submineze siguranţa energetică. În plus, şi mai grav, finalizarea şi inaugurarea conductei în actualul context ar legitima regimul Putin şi i-ar arăta că poate face orice pentru că europenii sunt total dependenţi de el şi nu vor reacţiona.  

Este momentul deciziilor curajoase. Mai mulţi lideri germani care aspiră să preia conducerea CDU, printre care Friedrich Merz sau preşedintele Comisiei de politică externă din Bundestag, Norbert Roettgen, au adus în discuţie necesitatea unui moratoriu de 2 ani sau oprirea completă a proiectului North Stream 2 ca reacţie la otrăvirea lui Navalnîi. ”Finalizarea conductei în acest moment ar reprezenta o legitimare şi încurajare maximă pentru Putin să continue exact cu acest tip de politici, ştiind că nu va exista nicio reacţie din partea europenilor”, a declarat Roettgen.

Ministrul de Externe Heiko Maas a fost mai rezervat, încercând să balanseze între faptul că ”peste 100 de companii sunt implicate în acest proiect, printre care jumătate din Germania” şi faptul că ”este greşit să excludem apriori orice consecinţe asupra proiectului, dat fiind ce s-a întâmplat acum”.

Ca de obicei s-a făcut auzită şi vocea puternicului Ost-Ausschusses der deutschen Wirtschaft (Comitetul industriei germane pentru afacerile cu Estul), care a dominat multă vreme relaţia Germaniei cu Rusia. Angela Merkel a reuşit cu greu să impună sancţiunile împotriva Moscovei legate de Ucraina, în ciuda opoziţiei industriei germane care a cerut în repetate rânduri ridicarea acestora, avertizând că relaţiile economice între Rusia şi Germania au de suferit, exporturile scad, iar locurile de muncă ale nemţilor care lucrează în firme care fac comerţ cu Rusia ar putea fi pierdute. De data aceasta preşedintele acestui organism extrem de influent, Michael Harms, a declarat pentru ARD că ”de 50 de ani există relaţii energetice absolut fiabile cu Rusia” şi că ”şi în cele mai dificile faze politice trebuie ca acest lucru să nu se schimbe”.

Totuşi această abordare germană a relaţiei cu Rusia Schimbare prin apropiere (Wandel durch Annaeherung) sau Schimbare prin comerţ (Wandel durch Handel) şi parteneriatul de modernizare Germania-Rusia au eşuat total. Rusia are în continuare nevoie disperată de modernizarea economiei şi infrastructurii sale, şi deci de companiile germane care-i pot furniza echipamente, investiţii şi know-how. Germania nu se mai poate însă lăsa păcălită de faptul că primatul economiei asupra celorlalte chestiuni precum justiţia şi drepturile omului este viabil. Rusia nici nu s-a modernizat economic şi nici nu s-a liberalizat politic. Şi acest lucru nu se va întâmpla niciodată atâta timp cât Putin este la conducere din motive lesne de înţeles.

Friedrich Merz a spus foarte clar că Germania trebuie să dea ”un răspuns clar şi lipsit de ambiguitate” în cazul Navalnîi şi să folosească timpul moratoriului pentru a-şi reduce ”treptat dependenţa de petrolul şi gazul rusesc”. Evident că nu va fi uşor nici pentru Germania, care importă jumătate din gaz din Rusia, dar Berlinul trebuie să dea acum un semnal ferm. Nu poţi opri complet importurile de gaz rusesc, dar poţi măcar să opreşti North Stream 2. Şi cred că asta trebuie făcut acum! Criminalii nu înţeleg de vorbă bună şi singura pârghie eficientă pentru un răspuns adecvat este energia. Putin trebuie să simtă că acţiunile sale au consecinţe reale.