Organizaţia separatistă bască ETA anunţă că depune armele şi furnizează poliţiei o listă cu 12 ascunzători de armament

Separatişti din cadrul ETA Foto: EPA / Arhivă (imagine din anul 2011)

Organizaţia separatistă bască spaniolă ETA a furnizat poliţiei o listă de 12 ascunzători de armament situate în sud-estul Franţei prin intermediul unor „artizani ai păcii“ din cadrul societăţii civile franceze, au declarat sâmbătă surse apropiate dosarului pentru AFP.

Aceste 12 ascunzători de armament şi explozivi, care ar constitui ceea ce a mai rămas din arsenalul ETA, se află în departamentul Pyrénées-Atlantiques şi nu în departamentele Gers şi Hautes-Pyrénées, aşa cum s-a anunţat iniţial, a precizat sursa citată.

ETA - care a renunţat la lupta armată în 2011, dar este clasată în continuare ca „organizaţie teroristă“ de Uniunea Europeană (UE) - a anunţat în noaptea de joi spre vineri, într-un comunicat la radiodifuziunea britanică BBC, că se „dezarmează total“ sâmbătă, 8 aprilie.

Comisia Internaţională de Verificare, o structură nerecunoscută de Madrid şi Paris, care acţionează în vederea încetării conflictului din Ţara Bascilor, urma să susţină o conferinţă de presă sâmbătă, la Primăria din Bayonne (Pyrénées-Atlantiques) şi să furnizeze detalii.

Potrivit unor experţi în lupta antiteroristă, arsenalul ETA ar cuprinde aproximativ 130 de arme de mână şi două tone de explozibili, în principal furate în Franţa. Potrivit acestor experţi, ETA se află „în agonie, iar din mişcarea clandestină ar mai face parte, în prezent, aproximativ 30 de membri”.

În marja operaţiunii de „dezarmare“, o „mare adunare populară“ este organizată sâmbătă la Bayonne, la ora locală 15.00 (17.00, ora României), pe tema „suntem toţi artizanii păcii“, la care sunt aşteptaţi câteva mii de participanţi.

ETA (Euskadi Ta Askatasuna, Ţara Bască şi Libertatea), înfiinţată în 1959 în lupta împotriva franchismului, a renunţat în octombrie 2011 la lupta armată, după 43 de ani de violenţe în numele independenţei Ţări Bascilor şi Navarei, iar 829 de morţi sunt atribuite mişcării clandestine.

Însă ETA refuza să se dezarmeze şi să se dizolve, aşa cum cer Madridul şi Parisul, reclamând o negociere cu privire la membrii săi deţinuţi - aproximativ 360, dintre care 75 în Franţa şi dintre care aproximativ 100 ispăşeşsc pedepse de peste zece ani de închisoare.