Ora Nouă a României: Noul război al Rusiei la porţile Europei

Ora 9 a României: Noul război al Rusiei la porţile Europei

Ultima săptămână a demonstat că expansiunea Moscovei asupra fostului spaţiul sovietic din Europa de Est nu se va opri la peninsula Crimeea. Aruncate într-o situaţie care se poate inflama foarte uşor, noile autorităţi de la Kiev nu reuşesc să recapete controlul asupra regiunilor din estul ţării, unde provocatorii Rusiei îşi extind ocupaţia.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cu puţin înaintea anexării Crimeei, gen.(r) Constantin Degeratu estima că acţiunile Federaţiei Ruse vor continua în zonele de est şi sud ale Ucrainei,spre gurile Dunării, iar România trebuie să fie pregătită pentru situaţia în care va deveni un stat vecin cu Rusia.

Timpul se scurge în defavoarea Ucrainei, iar opţiunile exprimate de preşedintele Vladimir Putin, cu privire la soarta acestei ţări, par a deveni scenariile cele mai plauzibile: federalizarea sau pierderea unei importante părţi din teritoriu.

Fostul şef al Statului Major, gen. (r) Constantin Degeratu, a expus, în cadrul talk-show-ului realizat de corespondentul de presă la Bruxelles Cristian Unteanu, posibilele evoluţii ale crizei ucrainene în următoarele zile. Lor li s-a alăturat şi Iulian Fota, consilier prezidenţial pe probleme de securitate şi Apărare Naţională.

Analistul militar, cunoscător al situaţiei regionale, a dezbătut la Ora Nouă a României şi principalele riscuri pentru Republica Moldova, considerată următoarea ţintă a planului geostrategic pregătit de regimul Putin.
 

Cristian Unteanu: În prezent toată lume vorbeşte de şantajul energetic al Rusiei, care furnizează 70% din gazele folosite pe continentul european. Este vorba de un nou război?

Iulian Fota: Aş putea accepta ideea că este un conflict între Rusia şi Ucraina, dar dacă privim dintr-o perspectivă mai largă, şi implicăm UE şi NATO, atunci este prematur. În aer pluteşte o teamă, dar sperăm ca acest scenariu să nu ajungă să se materializeze. Indiferent cum am dezvolta relaţia noastră cu Ucraina, niciodată nu am privit situaţia drept un joc de sumă zero.  

Acest conflict presupune şi manifestări militare, dar dincolo de această relaţie bilaterală, dincolo de acest aspect nu este înţelept să transmitem că ne aflăm într-un conflict.

Cristian Unteanu: M-am referit la două tipuri de conflict: conflict informaţional şi ameninţare de tip ultimativ, care se poate transforma într-o rupere a Europei de sursele energetice ale Rusiei.

Constantin Degeratu: Avem un agresor, o victimă. Avem, de asemenea, manifestări de război economic, psihologic, informaţional. Din această perspectivă ne aflăm într-un conflict care îndeplineşte condiţiile unui război. Însă doar în ceea ce priveşte relaţia între cele două ţări. Istoriceşte, când se va vorbi de această chestiune, se va spune că a fost vorba de o agresiune a Rusiei.

Cristian Unteanu: Există posibilitatea ca prezenţa forţelor paramilitare rusofile din Ucraina să evolueze?

Iulian Fota: Nu suntem în măsură să vedem care este finalitatea. Situaţia din Est nu este inflamată numai din cauza unei atitudini a unei părţi din populaţie, ci din cauza unui amestec din afară – aici comunitatea internaţională a pus degetul pe Rusia. Destabilizarea Ucrainei continuă, aceasta fiind o provocare la adresa guvernului interimar ucrainean.

Nu este o criză cu o evoluţie predeterminată, ci este construită pas cu pas. Există două grupuri mari: grupul rusofonilor şi grupul ucrainenilor. Cei care gestionează această situaţie iau deciziile în funcţie de noile informaţii apărute pe teren. În momentul de faţă cu toţii monitorizăm situaţia pentru a fi pregătiţi să luăm deciziile care vor rezulta din această situaţie.

Cristian Unteanu: Acum avem un semnal foarte clar, făcut de la Doneţk, de la Harkov: organizarea referendumurilor precum cel din Crimeea.

Iulian Fota: Planul principal este cel al negocierilor angajate de Rusia cu Ucraina şi negocierile Rusiei cu Occidentul. În special cu SUA  şi Ucraina. Prin acest proces diplomatic de negocieri unde pe care se caută compromis putem să îneţelegem toate aceste evoluţii interne.

Cristian Unteanu: Este vorba numai de o mişcare de forţă pe teren pentru a justifica ridicarea mizei la masa negocierilor?

Constantin Degeratu: O situaţie asemănătoare s-a întâmplat şi în cazul Basarabiei. Manifestări ale populaţiei, ultimatum, retragerea armatelor române şi ucrainene. Din acest punct de vedere, nu avem motive să credem că poate fi doar această variantă, doar mijloace de presiune. Poate să urmeze ocuparea părţii estice a Ucrainei. Nenorocirea noastră este că nu cunoaştem planurile Rusiei. Ea are iniţiativa strategică, celelalte ţări doar reacţionează.

Iulian Fota: Putem să facem o paralelă istorică cu România şi situaţia istorică din anii `40. O telegramă trimisă de un diplomat român la Paris în noiembrie `39 , două mesaje foarte importante: România este posibil să primească un ultimatum. Mai mult, diplomatul român spuneam că la Moscova, opinie împărtăşită la acea vreme şi de diplomaţii francezi şi americani, se considera că dacă va fi ultimatum, România va ceda Basarabia fără luptă.

Este o chestiune extraordinar de interesantă. Asta arată că s-a ştiut situaţia la Bucureşti şi că diplomatul a redat esenţialul. Paralelele ne ajută să ne dăm seama ce trebuie să facă România pe viitor. Pe de altă parte, de ce nu sunt de acord cu comparaţia legată de anii 38-39? Acum avem un Occident integrat, interdependent economic; este experienţa istorică, feedback-ul pe care îl avem, pe când atunci Occidentul a fost slab şi a pierdut. Atunci s-a mers pe ideea: să-i dăm lui Hitler ce vrea, numai să fie pace. În momentul aceesta Occidentul spune: ai făcut prima greşeală, prima fază de sancţiuni. Ai continuat, urmează a doua fază de sancţiuni. Diferenţa aceasta este semnificativă.

Dacă în `40 România era singură, pentru că tot sistemul de alianţe se prăbuşise în Europa Centrală şi noi a trebuit să înfruntăm uraganul din Est care ne-a şi luat Basarabia în 40, acum România nu mai este singură.

Lumea trebuie să înţeleagă că Occidentul nu este o entitate agresivă, războiul nu a fost niciodată prima sa opţiune. Occidentul ştie să facă bani din comerţ, exportă tehnologii, prosperitatea economică a fost întotdeauna pe primul plan.

Când e provocat serios, Occidentul este puţin greoi la început. Europa trăieşte într-o epocă post-eroică. În prezent, Ucraina este cea mai serioasă problemă cu care se confruntă NATO de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial.

Cristian Unteanu: Sunt nenumărate voci care acuză: reacţie întârziată, reacţie minimalistă. Care sunt perspectivele imediate pentru reacţia combinată NATO-UE?

Constantin Degeratu: Ca militar, sunt obligat să privesc lucrurile din perspectiva faptului că armatele nu dorm. Nu sunt deloc convins că Rusia nu ne-a trimis semnale: războiul din Georgia a fost un semnal. Rusia face din nou ce a făcut atunci pentru că funcţionează, cu sau fără folosirea armelor; nefolosirea armelor nu face ca agresiunea Rusiei să fie mai puţin tâlhărească.

Nu avem motive să credem că se va opri, pentru că nu există fapte. Reacţia noastră, a Occidentului este una pe care trebuie să o înţelegem: nu am dorit criza, aşa că noi am sperat că nu se va produce. Acum constatăm că la nivelul alianţei noastre nu avem mecanisme de intervenţie rapidă sau de prevenire a crizei.

Când am pierdut bătălia pentru salvarea Crimeei, trebuia făcută o mişcare activă pentru prevenirea crizei: repoziţionare, dislocare preventivă a unor forţe. Ucraina a cerut acest lucru, dar am pierdut acest pas. Rusia a acţionat ca un agresor, iar noi cu metode paşnice, ceea ce poate fi un semnal pentru Rusia să înainteze. Acţiunile pe teritoriul Ucrainei pot să continue pentru că obiectivele maximale nu au fost încă atinse.

Crstian Unteanu: Există o posiblitate ca mişcările să cuprindă în afară de zona de Est a Ucrainei, să se continue în Sud, atingând zona Transnistria?

Iulian Fota: Sunt mai multe posibilităţi şi se vor materializa în funcţie de mersul discuţiilor între Rusia şi Occident. Singurul lucru clar pe care îl ştim este că Crimeea aparţine Rusiei, fapt pe care Occidentul nu-l recunoaşte.

Cristian Unteanu: Dar aceasta este starea lucrurilor.

Iulian Fota: Aceasta este surpriza strategică a Rusiei. Analitic vorbind, nu putem să nu remarcăm modul foarte profesionist şi inteligent al Rusiei de a lua Crimeea. Aceasta este situaţia care a surprins Occidentul, pentru că era neaşteptat.

Rusia pricepe şi percepe mesajele Occidentului. Cea mai bună dovadă este telefonul lui Putin spre Occident şi spre Washington (la sfârşitul lui martie), până acum având loc apeluri numai dinspre Occident spre Moscova.

Constantin Degeratu: Cine se teme de războaie mici, va avea parte de războaie mari. Iar noi am dovedit că ne temem de războaie mici. Trebuie acţionat acum, pe de-o parte statele din prima linie, dar şi prin dislocări preventive acolo unde mai este posibil: în Republica Moldova şi trebuie împiedicată o incursiune rusească în zona gurilor Dunării, adică Insula Şerpilor, portul Chilia, estuarul Nistrului –acestea sunt obiective militare pe harta planificatorilor ruşi, nu am niciun dubiu în privinţa aceasta. Pentru că asta ar putea duce la crearea unui republici nistrene, care să încorporeze şi Buceagul, Insula Şerpilor şi să avem un nou vecin major. Acesta este un risc miltar.

Iulian Fota: Ne vom pregăti pentru ce este mai rău, dar vom spera la ce este mai bine. 

Cristian Unteanu: Am intrat din nou în Războiul Rece?

Iulian Fota: Avem elemente care fac parte din panoplia Războiului Rece şi cea a unei confruntări ideologice. După părerea mea, dacă acceptăm ideea unui Război Rece trebuie să acceptăm că există o confruntare ideologică între Occident şi Rusia. În Ucraina există două modele de organizare a societăţii: Occidentul spune că poate oferi o soluţie, dar şi Rusia vine cu un model alternativ.  

Constantin Degeratu: Este un Război Rece, dar este unul care arde, frige. Rusia nu este un stat democratic, acţiunile sale sunt egale ca semnificaţie cu cele fasciste, cu cele ale lui Stalin. Trebuie transmise rapid semnale pe care poate să le înţeleagă: repoziţionarea rapidă a forţelor UE în faţă, către linia frontului, în Republica Moldova, România, în Polonia, precum şi transferul unei părţi a infrastructurii de tipul apărării spaţiului aerian şi prezenţa permanentă a unor vase de mare capacitate americane în Marea Neagră, pentru a realiza dispozitive de descurajare. 

Cristian Unteanu: În această săptămână are loc marea întâlnire Rusia-UE-SUA-Ucraina. Ce aşteptări aveţi?

Iulian Fota: Rusia a zburat pe Crimeea foarte aproape de nivelul apei, astfel încât nu a fost depistată şi a anexat ilegal regiunea. Dar din acel moment a intrat pe radarele Occidentului. Occidentul nu vrea o confruntare cu Rusia, poate nici măcar competiţia nu ne-o dorim pentru că se poate câştiga mai mult prin cooperare şi parteneriat. Dar dacă Occidentul va fi provocat în ce priveşte valorile sale fundamentale - să nu uităm că a câştigat două mari confruntări, şi cu Germania nazistă, şi cu comunismul - se va ridica la înălţimea acestei provocări.

Prim-ministrul David Cameron a spus în parlamentul britanic că înţelege că oficialii ar putea avea interese economice în Rusia, înţelege că este posibil ca companiile britanice să piardă bani, dar trebuie să înţeleagă şi că pe miza actuală acesta are un preţ care trebuie plătit acum, pentru că alternativa este mult mai costisitoare.

Crstian Unteanu: Preşedintele Parlamentului European a îndemnat renunţarea la o politică agresivă. „Avem nevoie de gaze”.

Constantin Degeratu: Pentru a exista România au murit 700.000 de englezi şi ucraineni în primul război din Crimeea, este timpul să ne facem datoria faţă de ei şi, mai ales, este vremea să acţionăm indiferent de şantajul gazelor, în concordanţă cu interesele comunităţii euroatlantice.

Iulian Fota: Ce a spus preşedintele Traian Băsescu în Parlament: nu le putem cere altora să ne respecte ţara decât cum o respectăm noi, nu le putem cere altora să o apere mai bine decât o apărăm noi şi, în ultimă instanţă, nu putem cere altora să ne iubească ţara mai mult decât o iubim noi.

Pe aceeaşi temă:

Ministrul de interne al Ucrainei: Forţele armate ale Federaţiei Ruse invadează estul Ucrainei, începând din dimineaţa zilei de 12 aprilie

Ucraina a lansat campania „antiteroristă” împotriva separatiştilor proruşi înarmaţi

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: