VIDEO Ora 9 a României: Uniunea Europeană e în declin. Rusia îşi construieşte al patrulea imperiu din istorie

Ora Nouă a României: Criza ucraineană dintr-o perspectivă incendiară. Bruxelles-ul, mai vinovat decât Moscova?

Anexarea Crimeei de către Federaţia Rusă şi posibilitatea declanşării unei crize regionale cu implicaţii militare au creat premisele unei redefiniri a structurilor politice ale UE, în pragul alegerilor europene. Irnerio Seminatore, preşedintele Institutulului European de Relaţii Internaţionale din Bruxelles, a pus cărţile pe masă împreună cu Cristian Unteanu.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cristian  Unteanu: Situaţia ucraineană a generat într-o situaţie de forţă între Uniunea Europeană, Statele Unite şi Rusia. Cât de periculoasă e această situaţie, atât militar, cât şi diplomatic?

Irnerio Seminatore: Eu cred că noţiunea de pericol ruso-european şi ruso-american e exagerată pentru că această tensiune sau degradarea relaţiilor de convieţuire relativ puţin conflictuală care au caracterizat anii ce au urmat ascensiunii la putere a lui Putin a luat sfârşit. A luat sfârşit datorită faptului că actorii principali ai secenei internaţionale au conştientizat că trăim într-un univers multipolar. Putin a conştientizat că jocul îl plasează în postura de negociator principal vizavi de Statele Unite”, a spus profesorul Seminatore. 

“Marile tendinţe geopolitice şi economice arată că zona de tensiune şi conflict permanent şi grav rămâne Eurasia. Însă, în situaţia de tulburări din Orientiul Mijlociu şi Siria care credeam că se va rezolva uşor-uşor şi, în situaţia în care Rusia l-a ajutat pe Bashar Al Assad, această divergenţă de fond privind problema crizei de Siria s-a transformat spre avantajul lui Putin în relaţie bilaterală ruso-americană, în dezavantajul Uniunii Europene”.

UE arată limita sa istorică. Ea trebuie schimbată radical, pentru că e un actor de status-quo, el garantează. Filosofia sa că Europa rămâne pivotul fundamental al relaţiilor ruso-americane în epoca bipolarităţii a căzut ea însăşi odată cu zidul Berlinului.

Care este rolul Uniunii Europene care pare slăbită şi incapabilă să ofere un răspuns unic?

UE arată limita sa istorică. Ea trebuie schimbată radical, pentru că e un actor de status-quo, el garantează. Filosofia sa că Europa rămâne pivotul fundamental al relaţiilor ruso-americane în epoca bipolarităţii a căzut ea însăşi odată cu zidul Berlinului. A început declinul din acel moment. Trăim într-o lume bipolară, unde mai mulţi actori se joacă de-a relaţiile diplomato-strategice e un fenoment recent, pe care ţările nu l-au perceput la fel. 

Primul mandat a lui Putin a reinstaurat centralizarea din tipul lui Ivan cel Groaznic. Rusia e pe cale să reconstituie cel de-al patrulea imperiu al său. Imperiile precedente s-au destrămat atunci când centralitatea puterii unui teritoriu imens cu 11 grade latitudine riscă să dispară. Ultimul imperiu pe cale să se constituie vizează reconstituirea centralităţii şi verticalităţii puterii. Aceasta e prima fază.

Toată lumea se întreabă dacă va există o recentralizare a fostelor teritorii sovietice…

Centralizarea puterii e utilă nu pentru crearea vechii Rusii sau Uniunii Sovietice, ci la constituirea unei puteri globale care trebuie să ţină cont de toate chestiunile - control economic, planetar şi politic. Puterea globală e diferită de puterea clasică sau industrială.

De ce Putin a avut nevoie de exemplul Crimeei?

În prima etapă Putin a reconstituit structura verticală a puterii care risca să se disloce în urma destrămărăii fostei URSS. 

Visul presupus, ambiţia presupusă a lui Putin e să redea mijloacele puterii fostei URSS noii Federaţii Ruse. Se impută acestui vis ideea de a se erija din nou în interlocutor al SUA. Cum sunt vinovaţii europenii de propria lor slăbire? Prin faptul că nu au proiecte geopolitice sau strategice şi au rămas blocaţi înaintea Crimeei prin lipsa capacităţii de intervenţie în Siria. Din cauza eşecului fanfaronadei a două preşedinţi - Francois Hollande, presupunând că Obama şi Cameron intervin în Siria. Apoi, incapacitatea de decizie a preşedintelui non-lider mondial Obama de a interveni alături de Franţa în ciuda interdicţiei Camerei Comunelor, impuse lui Cameron. A dat înapoi invocând o scuză furnizată de Putin. Putin a preferat să vorbească cu SUA pentru că îi dă impresia că e la acelaşi nivel ca Brejnev şi alţi preşedinţi URSS.

Din acel moment, Lavrov şi Kerry au negociat în numele europenilor şi în numele celorlalţi. Europenii au o politică externă de securitate nedezvoltată. 

De ce Crimeea? Pentru că se vorbeşte acum despre visul rus, care doreşte ca exemplul Crimeei să fie prelungit dincolo de peninsulă - Odesa, Transnistria. De ce are nevoie Putin de această demonstraţie de forţă?

Nu are nevoie de o demonstraţie de forţă. Are o forţă relativă şi gesticulează în sprijinul unei diplomaţii care e aceea a voinţei politice contra lipsei de strategie a europenilor care au amăgit Ucraina cu o imposibilitate de aderare. Pe 9 martie 2007, la Praga, au semnat Parteneriatul Oriental. Atunci UE nu şi-a dat seama că cele 7 state care fac parte din parteneriat erau foste state satelit ale URSS şi că zonele de influenţă, chiar dacă UE le respinge, există. Că vechea politică, există, pentru că toţi au practicat-o. Nu putem veni să mâncăm veni să mâncăm la copiii voştri, dacă voi nu o vreţi. Eu nu pot să încerc cu unelte civile şi economice să integrez economii fără a integra societăţi şi voinţe politice.

Referitor la Crimeea. Crimeea e ultima etapă.

Crimeea e rusă de 4 secole. Nu sunt 4 zile sau 4 luni. Atunci când se degradează puterea centrală, provinciile, dobândesc o independenţă de judecată şi acţiune.

Ultima? Sunteţi sigur?

Ultima etapă a undei degradări interne a sistemului de putere postsovietic al Ucrainei, ţară divizată cultural. A avut două stăpâni, două culturi, două suflete, două istorii diferite. A suportat constrângerile a două forţe, nazistă la început, apoi cea sovietică, a lui Stalin care a ucis 4 milioane de oameni pentru că visau la independenţă şi văzuseră în germani eliberatori. Au suportat consecinţele tardive, în două aspecte, Kievul trăgea spre fosta lor apartenenţă la regatul Poloniei iar partea estică a ţării era legată de lumea slavo-rusă. Ucraina e rusă de patru secole. Pardon, Crimeea.

Crimeea e rusă de 4 secole. Nu sunt 4 zile sau 4 luni. Atunci când se degradează puterea centrală, provinciile, dobândesc o independenţă de judecată şi acţiune. Chiar dacă Constituţia nu permitea juridic promovarea unui referendum, slăbirea puterii centrale de la Kiev, datorită voinţei puterilor străine occidentale, printre altele, cu sniperi şi false asociaţii de opinie, care în realitate care au inclus de forţe palamilitare, iar în această situaţie tipică cel care poate prelua puterea la periferie o face. Ruperea e cauzată de o altă greşeală, aceea de a nu recunoaşte limba rusă ca a doua limbă a ţării. 

Eu zic că da. În toate democraţiile din lume poporul decide. Poporul poate decide autodeterminarea. Eu sunt piemontez. Dacă se reface statul piemontez, pot lua în considerare autonomia vechiului Piemont. Recunoaşterea comunităţii internaţionale e una de jure.

Există riscul să se repete în Transnistria sau Găgăuzia?

E posibil. Mai întâi a fost o surpriză strategică. Ei au profitat de slăbiciunea Uniunii Europene. Intelrocutorul lui Putin din 19 martie a fost doamna Merkel - Germania. Ea se afla la Palatul Elysee, în imposibilitatea de a stabili o negociere între Ianukovici şi opoziţie. Ea a propus ca troica să meargă la Kiev. Pe data de 21, spre prânz, au ajuns la un compromis. Ianukovici a plecat. Maidanul, care n-a revendicat niciodată ideea de libertate. Nu am văzut nici măcar o pancartă pe care opoziţia să revendice ceva. Opoziţia a cerut cu ameninţări directe, fizice deputaţilor din Rada să-l demită pe preşedintele legal - Ianukovici. Bun, rău, nu conta. Au votat demisia preşedintelui fără a avea puterea constituţională şi au obligat deputaţii din Partidul Regiunilor să voteze şi să valideze situaţia.

Dar o putere e legitimă atunci când există vot. Se va vota pe 24 mai. Din clipa în care nu mai e o legalitate universală, potrivit teoriei raţiunii şi filosofiei iluministe, doar poporul e singurul garant al democraţiei. Poporul decide, poporul face legea. Din clipa în care a existat disoluţia a Ucrainei, preşedinţii regionali s-au simţit îndreptăţiţi. Forţe ascunse, fără identificare militară clară, trimise poate de Rusia, forţe Spetsnaz, ca să le spunem aşa cu terminologia în vigoare din armata rusă au început să patruleze Ucraina.

Nici OSCE, nici puterile de control internaţional nu au luat în calcul referendumul din Crimeea.

Cred că nu există un stat al Uniunii Europene care să nu fi exprimat tocmai … Parlamentul European a spus că nu va recunoaşte referendumul din Crimeea. Întrebarea rămâne. Dacă numai decizia poporului contează, dar e posibil ca acelaşi fenomen, adică decizia poporului, să se repete în Moldova? Chiar dacă Rusia spune acum că nu va prelua acele teritorii, ar putea repeta gestul crimeean?

Eu zic că da. În toate democraţiile din lume poporul decide. Poporul poate decide autodeterminarea. Eu sunt piemontez. Dacă se reface statul piemontez, pot lua în considerare autonomia vechiului Piemont. Recunoaşterea comunităţii internaţionale e una de jure.

De faptul împlinit…

Transnistria face parte ca şi Abhazia, chiar şi ca Moldova din zona OSCE, care include două tipuri de conflicte. Conflictele îngheţate - Moldova şi Transnistria.

Transnistria s-a luptat doi ani pentru independenţa sa în 1990 - 1992, cu sprijinul Armatei a 14-a pentru că se simţea îndreptăţită sau nu, rusă. Pe 20 martie 2014, preşedintele Comitetului Central de la Tiraspol a trimis o scrisoare către preşedintele Dumei pentru a cere alipirea de Rusia.

Rogozin a răspuns - vom examina această situaţie pe baza declaraţiei unanime a Dumei care acordă preşedintelui posibilitatea de a apăra libertatea tuturor celor care se simt ruşi.

Ce se va întâmpla cu acordul Helsinki care punea limite finale după al Doilea Război Mondial?

Eu simt la fel. Am fost şi am de gând să rămân jurist. Poporul decide. Nu puteţi face nimic împotriva a 4 sau 2 milioane de alegători care rămân într-o ţară pe care nu o simt a lor. E o forţă de implozie.

Trebuie să renunţe Rusia la reunificarea dispersaţilor? E o contradicţie a UE de a nu le spune balticilor că minorităţile ruse trebuie să aibă aceleaşi drepturi. Istoric există tendinţa creării de state-naţiuni. În 1648 se termină această perioadă şi urmează perioada de cădere a imperiilor. 

A fost aleasă Europa integraţionistă, o Europa depolitizată, cu armistiţii între naţiunii. Idealismul era că vom deveni un singur popor, european. Un stat european. Nu e cazul acum. Naţiunile există şi chiar s-au îndepărtat de visul european din cauza centralizării deciziilor economice care au provocat ezitări asupra politicilor economice. Au crescut şomajul, toate acestea au fost în detrimentul naţiunii. Toate deciziile revin naţiunilor. E o tendinţă istorică. Mondalizarea a încheiat un ciclu, acela fals de a produce o umanizare a condiţiei omului şi societăţii pe baza unei false ideologii, anume drepturile omului.

Sunt două false mişcări - mondializarea şi Uniunea Europeană. 

Revenim la naţiuni, dar revenim totodată la ideea să reluăm mesajul Crimeei. Putem vedea o împărţire a acelor mari naţiuni europene chiar dacă Constituţia lor o interzice. Spania ar putea avea referendum în Catalunia. Constituţia spune nu, Catalunia spune altceva. Ca şi Veneţia.

Tratatele durează doar pe timp de război. Ele trebuie adaptate. Situaţie Transnistria, ceea ce intersează România şi Moldova şi viitorul european al Moldovei. Moldova, din ce am citit, a fost deconectată de România de tratate. Se vorbesc limba română, limba rusă şi alte limbi ale minorităţilor. Structura sa din partea estică, o fâşie îngustă, care se numeşte Transnistria, republică din estul Nistrului. Şi-a proclamat independenţa datorită trecutului comun cu ruşii, dar şi datorită prezenţei armatei ruse.

A avut loc un referendum în anul 2006 sau 2008, 97% din populaţie era de acord cu alipirea a Rusiei. Ce va face UE? Nimic.

Cum nimic?

Instrumentele UE nu sunt instrumente autonome. Trebuie coordonate în interior. Sunt sancţiuni, sunt măsuri cu caracter economic. Instrumentul militar nu există. Nu poţi avea un război cu o populaţie care în proporţie de 97% vrea să fie rusă. Uniune Europeană nu mă poate interzice.

La nivel de stat?

Nici atunci. Ideea de democraţie e că poporul decide. Deci ideea occidentală e un impas, nu numai juridic, ci şi unul filosofic. Din clipa în care admiteţi că poporul decide, pronunţă, votează, iar instrumentul său de vot e expresia voinţei sale - dacă poporul e integrat într-un stat pe care nu-l doreşte, va fi ca un angajat în acel stat.

Credeţi că marele câştigător e Rusia?

E incontestabil. 

----

Supusă tot mai des atacurilor euroscepticilor, Uniunea Europeană traversează un proces care poate conduce la o integrare mai profundă sau, din contră, la o dezmembrare cu urmări greu de estimat. 

Comunitatea occidentală aruncă vina asupra liderului autocrat de la Kremlin, Vladimir Putin, însă acţiunile recente ale Moscovei nu sunt decât scânteia care a inflamat Europa, lovită de o criză tot mai acută de identitate în ultimii ani.

Reputatul profesor Seminatore va realiza în cadrul talk-showului politic realizat de jurnalistul Cristian Unteanu, o radiografie a gravelor probleme de structură pe care le întâmpină ambiţiosul proiect european, evidenţiate de criza din Ucraina.  

Preşedintele Institutului European de Relaţii Internaţionale (IERI) din Bruxelles, Irnerio Seminatore, pune cărţile pe masă duminică 6 aprilie, în cadrul emisiunii Ora Nouă a României de la Prima TV, abordând cauzele crizei ucrainene dintr-o perspectivă nemaîntâlnită în spaţiul media.

De ce această Europă nu mai poate menţine o atitudine pasivă în faţa provocărilor noii lumi multipolare şi ce fel de cutremur poate zgudui din temelii fundaţia UE, sunt întrebări la care profesorul Seminatore va răspunde duminică, începând cu ora 9 a.m., în direct la Prima TV.

Emisiunea Ora Nouă a României, realizată de corespundentul de presă Adevărul la Bruxelles, poate fi urmărită LIVE şi pe platforma online adevarul.ro începând cu ora 9, duminică 6 aprilie. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: