VIDEO Ora 9 a României: O planetă fragilă - noile ameninţări de securitate

Fostul ministru de Externe al României, Sergiu Celac, a declarat, duminică, la „Ora 9 a României“, că înţelegerea de la Geneva îndeamnă să se continue jocul de semnale. De asemenea, Celac a precizat că în situaţia în care România ar avea o frontieră comună cu Rusia, poziţia geostrategică a ţării noastre s-ar modifica radical.

Principalele declaraţii:

Sergiu Celac: Sistemul Naţiunilor Unite, care a funcţionat peste o jumătate de secol, a fost treptat erodat. Să nu uităm că întregul sistem era construit pe trei instituţii cu o valoare egală: Consiliul de Securitate, Consiliul Economic şi Social şi Consiliul de Tutelă, ale cărui proceduri ar fi fost foarte utile începând cu cazul Bosnia Herţegovina, în cazul Kosovo şi mai recent în cazul Libiei. Au început să apară unele organisme care nu au fost numite de nimeni, care nu dau socoteală nimănui: G8, redevenit G7 ori Grupul celor 20. Sunt nişte organisme ad-hoc, dar care funcţionează mult mai eficient. 

Acum, intenţiile Rusiei s-au sucit cu 180 de grade şi doreşte modificarea graniţelor.

Sistemul internaţional s-a fragilizat, liniile roşii devin indefinite şi acţiunile principalilor jucători se desfăşoară ca în scenele de luptă din filmele cu samurai.

Despre mesajul prim-ministrului Federaţiei Ruse:

Cred că nimeni nu se gândeşte cu seriozitate la izbucnirea unui război real, cu rachete, cu tancuri, cu avioane. Este o repoziţionare pentru un nou târg, pentru că Rusia nu mai este mulţumită. Aranjamentul de la Geneva este unul incomplet, interimar şi deci şi înţelegerea de la Geneva îndeamnă să se continue jocul de semnale. Când se va încheia marele târg care va fi negociat între marii jucători.... Momentul nu este favorabil pentru UE pentru că este an electoral. UE se află într-o situaţie de slăbiciune şi în dificultate de a-şi articula raţional şi productiv o poziţie a celor 28 de state. 

Prevedeţi o nouă linie roşie?

Cu riscul de a declanşa o discuţie în contradictoriu cu dvs.aş spune că pentru o ţară ca România, certitudinea liniilor nu este o linie de dorit. Întotdeauna va exista temerea de a nu nimeri de partea neconvenabilă a liniei. Linia roşie pentru România este păstrarea suveranităţii noastre de stat.Nu cred că este realist să ne întoarcem la vremurile războiului rece în care totul era bine definit. Am intrat într-o perioadă fluidă în care fiecare încearcă să-şi maximalizeze avantajele competitive şi să-şi micşoreze pericolele.

Între cele două mari blocuri s-ar mai dori zone tampon?

Este de dorit rearticularea dreptului internaţional. Aceasta nu prevede modificări fundamentale ale dreptului. Trebuie să ajungem la o nouă listă a principiilor şi o acceptare a concepţiei prin care toate principiile au valoare egală. 

Tabla de şah a devenit mai complicată. China va dori o reaşezare inclusiv a fundamentării relaţiilor interstatale pe principii de drept. 

România este mai fragilizată?

Trebuie să ne uităm şi spre balcani unde sunt lucruri nerezolvate. Ne aflăm într-o poziţionare geopolitică destul de incomodă. Dar ne aflăm şi într-o poziţie favorabilă pentru că ni s-a oferit să devenim membri NATO şi UE, ceea ce ne conferă o altă situaţie, faţă de statele din zona gri.Acum avem de-a face cu o situaţie în care logica militară a căpătat o preponderenţă care nu a mai existat de multe decenii. Reevaluăm şi modul în care au apărut şi menţinut focarele posibile de conflict: problema Osetiei de Sud, a Transnistriei, a Crimeei. Transnistria este o garnizoană care încă de pe vreme lui Stalin avea o poziţie strategică. 

În Marea Neagră, acţiunile militare tind să aibă o pondere de care trebuie să ţinem seama şi în viitor. 

O invazie militară efectivă din partea rusă spre Ucraina şi deci spre litoralul Mării Negre este puţin probabilă. Probabil că nici la Moscova nu există încă o decizie finală.Aici intervine o distincţie interesantă pe care analiştii de la Ucraina o fac între federalizare şi drepturi mai mari, adică o descentralizare a deciziilor administrative care corespund criteriilor europene. Federalizarea înseamnă altceva la Moscova decât în Germania.

Situaţia de avea o frontieră comună cu Rusia modifică poziţia geostrategică a României. Sper ca acest lucru să nu se întâmple.

Confruntările violente care au avut loc joi între forţele speciale ucrainene, sprijinite de blindate, şi separatiştii de la Slaviansk, un bastion prorus situat în estul Ucrainei, s-au soldat cu cinci morţi. Kievul a decis să treacă la ofensivă, în contextul eşecului Acordului de la Geneva, de care Obama a acuzat Moscova.

După acţiunea ucraineană, Rusia a deschis exerciţii militare şi a mobilizat armata la graniţa cu Ucraina. Preşedintele Vladimir Putin a spus că “dacă regimul de la Kiev a început să folosească armata împotriva populaţiei, avem parte de o crimă serioasă”. El a spus că vor fi consecinţe pentru acest lucru, potrivit CNN.

La scurtă vreme după această declaraţie, ministrul rus al Apărării, Serghei Shoigu, a spus că Rusia va mobiliza armata, potrivit RIA Novosti. “Suntem forţaţi să reacţionăm la această situaţie. Începând de astăzi, un batalion tactic va face exerciţii în zonele de Sud şi de Vest ale Rusiei, în apropierea graniţei cu Ucraina”, a spus Shoigu.

Ucraina a dat un ultimatum de 48 de ore Rusiei pentru a explica exerciţiile sale militare, dar regimul de la Kiev nu a spus care vor fi consecinţele dacă Rusia nu reacţionează. Potrivit surselor militare, Rusia are 40.000 de soldaţi la graniţa cu Ucraina. 

Ultimatumul va expira duminică, însă consecinţele încălcării sale nu sunt încă cunoscute.