De îndată ce numele ei a fost rostit, proasta reputaţie a României, făcând din ea vinovatul ideal, a permis întregului  lanţ european al escrocheriei din industria alimentară să se eschiveze.

Xenofobii de dincolo de Canalul Mânecii, nu puteau cere mai mult, fericiţi că această poveste dă apă la moara lor. „Încă o dată este vina românilor, de la ei ni se trag toate relele” a exclamat un deputat conservator britanic căruia i s-au alăturat alte voci de pe continent susţinând că „această ţară n-ar fi trebuit acceptată niciodată în UE”.

Şi presa românească fatalistă, concluzionează:

„Ironic şi trist este că şi dacă se va dovedi că nimeni din România nu a greşit cu ceva în scandalul cărnii de cal, acest lucru va trece neobservat. Când toţi s-au obişnuit să minţi şi să înşeli, faptul că o dată ai fost acuzat pe nedrept nu are nici o relevanţă.”

Chiar nevinovată, România plăteşte imaginea proastă pe care şi-a creat-o... şi, din nefericire, de multe ori justificat.

Totuşi, există şi o altă Românie, care ne încântă. Aceea pe care Franţa se pregăteşte să o sărbătorească începând din 22 martie la Palatul Expoziţiilor din Paris.

România va fi invitata de onoare a celei de-a 23 ediţii a Salonului Cărţii, cea mai mare manifestare mondială din domeniu, pavilionul central fiindu-i rezervat. În jur de 30 de scriitori traduşi în franceză,  printre care nume prestigioase ale literaturii române de azi, sunt invitaţi.

Aceştia vor fi însoţiţi de alţi confraţi de renume, dar care nu au găsit încă un editor în Hexagon, precum şi de numeroşi artişti şi intelectuali. De fapt, este toată elita culturală românească care-şi dă întâlnire în Oraşul Luminilor pentru o reîntâlnire de excepţie cu cultura franceză. O premieră, pe care fără îndoială, nu o vom revedea curând.

Micul Paris îşi vizitează sora latină mai mare, aducându-i un omagiu.

Cum să uităm de Cioran, de Ionesco, Eliade, Istrati, Enescu, Brâncuşi şi mulţi alţii ale căror nume au contribuit la gloria literară sau artistică a Franţei în secolele XIX şi XX. De asemenea, atâtea umbre tutelare care planează asupra acestor noi ambasadori ai României, obligându-i să se ridice la înălţime.

Mulţi au demonstrat-o deja, câştigând notorietate internaţională. Tânăra generaţie de cineaşti români a devenit deja o referinţă pe plan mondial. Cu toate acestea o provocare deosebită îi aşteaptă la Paris. Nu doar România va fi sub lumina reflectoarelor  la  Palais des Expositions, ci  prin oamenii de litere, însăşi Francofonia! Şi mai ales, faţa frumoasă a unei oglinzi căreia ne încăpăţânăm să-i arătăm doar faţa urâtă.