Occidentul a respins şantajul Rusiei. Tensiunea creşte în Europa în aşteptarea următoarei mutări a lui Putin
0
SUA au transmis, joi, după ultima reuniune cu Rusia, în cadrul OSCE, că nu vor accepta „şantajul“ Moscovei şi nici cererea acesteia de menţinere a „sferelor de influenţă“, în timp ce Rusia a avertizat că în lipsa unui „răspuns constructiv“ din partea Occidentului asupra cererilor sale privind securitatea europeană va acţiona pentru a-şi proteja securitatea naţională şi a asigura echilibrul strategic.
După întâlnirea bilaterală SUA-Rusia desfăşurată la Geneva pe 9-10 ianuarie, Consiliul NATO-Rusia din 12 ianuarie şi încă o întâlnire cu Rusia în cadrul OSCE ieri, s-a ajuns într-un punct mort în încercările Moscovei de a convinge SUA să oprească orice nouă extindere a NATO, mai ales către Ucraina, şi să înceteze activităţile militare în statele flancului estic al Alianţei.
„În timp ce ne pregătim pentru un dialog deschis despre cum să consolidăm securitatea în beneficiul tuturor, trebuie să respingem cu hotărâre şantajul şi să nu permitem niciodată să primeze agresiunile şi ameninţările“, a declarat după întâlnirea de la OSCE ambasadorul SUA pe lângă această organizaţie, Michael Carpenter. Diplomatul american a cerut toleranţă zero faţă de „sferele de influenţă“ sau limitarea libertăţii statelor de a-şi alege alianţele, făcând referire la solicitarea Rusiei ca NATO să nu se mai extindă către spaţiul fost sovietic.
La rândul său, ambasadorul rus la OSCE, Alexander Lukaşevici, a declarat în timpul reuniunii de joi că Rusia va acţiona pentru a-şi apăra securitatea naţională, în lipsa unui răspuns pozitiv al Occidentului la cererile ei privind arhitectura de securitate europeană.
„Dacă nu primim un răspuns constructiv la propunerile noastre într-un timp rezonabil şi comportamentul agresiv faţă de Rusia continuă, va trebui să luăm măsurile necesare pentru a asigura echilibrul strategic şi a elimina ameninţările inacceptabile la adresa securităţii noastre“, a transmis pe Twitter misiunea Rusiei la OSCE.
Moscova sporeşte ameninţările
În acest timp, viceministrul rus de externe Serghei Riabkov a declarat că responsabilii militari ruşi îi vor prezinta preşedintelui Vladimir Putin opţiunile în cazul unei înrăutăţiri a situaţiei legate de Ucraina, aproape de frontiera căreia Rusia are masaţi circa 100.000 de soldaţi, adăugând totuşi că trebuie să se dea o şansă diplomaţiei. Riabkov, care a condus delegaţia rusă la negocierile cu SUA de la Geneva, a apreciat drept inutilă vreo nouă rundă de consultări în zilele următoare, dat fiind că Statele Unite au respins cererile Rusiei.
Secretarul general al OSCE, Helga Schmid, a atenţionat în acest context că „situaţia în regiune este periculoasă“. „Este imperativ să găsim, pe cale diplomatică, un mijloc de a opri escalada şi de a începe să reconstruim încrederea, transparenţa şi cooperarea“, a completat ea, în timp ce ministrul de externe polonez, Zbigniew Rau, a cărui ţară deţine preşedinţia rotativă a OSCE, crede că „riscul unui război în zona OSCE nu a fost niciodată la fel de mare în ultimii 30 de ani“.
Polonia atrage atenţia că Europa este mai aproape de război decât oricând în ultimii 30 de ani
Europa este mai aproape de război decât în orice alt moment din ultimii 30 de ani, a atras atenţia joi ministrul polonez de externe Zbigniew Rau la lansarea preşedinţiei pe care Polonia o va deţine timp de un an la Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), relatează Reuters.
Într-un discurs adresat reprezentanţilor celor 57 de ţări membre ale celei mai mari organizaţii de securitate din regiune, fără a numi Rusia, Rau a menţionat tensiunile din Ucraina, Georgia, Armenia şi Republica Moldova, toate ţări cu conflicte active sau îngheţate în care se presupune că este implicată şi Moscova.
"Pare că riscul unui război în regiunea OSCE este acum mai mare decât oricând în ultimii 30 de ani", a spus el.
"De mai mult săptămâni, de confruntăm cu perspectiva unei escaladări militare majore în estul Europei", a atras atenţia şeful diplomaţiei poloneze.
Kremlinul: Sancţiunile americane împotriva lui Putin echivalează cu ruperea relaţiilor dintre Moscova şi Washington
Adoptarea de către SUA a unor sancţiuni împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin în cazul unei agresiuni a Rusiei în Ucraina "depăşeşte o limită" şi ar echivala cu ruperea relaţiilor dintre Rusia şi SUA, a denunţat joi Kremlinul după prezentarea unui proiect în acest sens în Senatul SUA, relatează AFP, RIA Novosti şi Reuters.
"Sancţiunile împotriva unui şef de stat reprezintă o măsură care depăşeşte o limită, aceasta ar echivala cu o rupere a relaţiilor", a denunţat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, subliniind că propunerea senatorilor democraţi americani "nu contribuie la stabilirea unei atmosfere constructive în cadrul discuţiilor" în curs de desfăşurare între Rusia şi Occident privind detensionarea situaţiei privind Ucraina.
Kremlinul consideră drept "extrem de negativ" pachetul de sancţiuni propus cu o zi în urmă de o serie de democraţi din Senatul SUA, apreciind că aceasta pare o încercare de a pune presiune asupra Moscovei, potrivit Reuters.
"Impunerea de sancţiuni împotriva unui şef de stat este o măsură scandaloasă", a spus Peskov, avertizând că Rusia va răspunde numaidecât la un astfel de demers, potrivit TASS.
Un grup de senatori democraţi de rang înalt au prezentat miercuri un nou pachet de sancţiuni care îl vizează inclusiv pe preşedintele Vladimir Putin şi prevede acordarea unui ajutor financiar Kievului în cazul unei invazii ruse în Ucraina.
Legea intitulată "Apărarea suveranităţii Ucrainei" prevede sancţiuni împotriva şefului statului rus, premierului Mihail Mişustin, unor înalţi responsabili militari şi mai multor entităţi din sectorul bancar rus.
Anunţul acestui proiect de sancţiuni "extrem de negativ", potrivit Kremlinului, a intervenit înaintea unei reuniuni, la Viena, a Consiliului permanent al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), a treia şi ultimă etapă a eforturilor diplomatice intense vizând dezamorsarea riscului unui conflict în Ucraina.
Luni, discuţii tensionate au reunit la Geneva delegaţiile conduse de viceministrul rus de externe Serghei Riabkov şi subsecretarul de stat american Wendy Sherman. Miercuri, NATO şi Moscova au avut discuţii la Bruxelles, în finalul cărora au constatat "divergenţe" profunde între cele două părţi cu privire la securitatea în Europa.
"Ne-am dori ca bunul simţ să prevaleze", a adăugat Peskov, subliniind că Rusiei "nu i-a lipsit" şi "nu îi lipseşte voinţa politică de a continua dialogul".
Peskov, citat de Reuters, a adăugat totuşi că aceste prime două runde de discuţii au produs unele "nuanţe pozitive", dar Rusia doreşte rezultate concrete, nu nuanţe, a adăugat el.
În acest context, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a declarat miercuri că "nimeni nu ar trebui să fie surprins dacă Rusia va răspândi dezinformări cu privire la angajamente care nu au fost luate după discuţiile cu SUA sau dacă va provoca ceva, ca pretext pentru o destabilizare mai mare în Ucraina", potrivit Reuters. "Rugăm pe toată lumea să nu cadă în capcana dezinformărilor permanente ale Rusiei", a declarat Price jurnaliştilor.
Riabkov nu exclude instalarea unor baze ruseşti în Cuba şi Venezuela
Nu este exclus ca în cazul unui eşec al negocierilor cu Occidentul cu privire la garanţiile de securitate pe care Rusia le-a cerut din partea SUA şi NATO, Moscova să ia unele măsuri de retorsiune precum desfăşurarea unei infrastructuri militare în Cuba şi Venezuela, a avertizat joi ministrul adjunct de externe rus Serghei Riabkov, citat de agenţia de presă rusă Interfax.
"Nu vreau să confirm nimic sau să exclud nimic", a declarat Riabkov într-un interviu acordat joi postului de radio rusesc RTVi, întrebat despre o astfel de evoluţie a evenimentelor.
"Totul depinde de acţiunile colegilor americani", a afirmat Riabkov, adăugând că preşedintele rus (Vladimir Putin) s-a exprimat în repetate rânduri pe tema măsurilor Moscovei, bunăoară, pe linia Forţelor sale maritime în cazul în care vor continua provocările la adresa Rusiei şi va creşte presiunea militară împotriva sa.
Totuşi, Riabkov nu a oferit detalii în acest sens, limitându-se să spună că "noi nu dorim aceasta, diplomaţii trebuie să se pună de acord".
În acelaşi interviu, Riabkov a declarat că Rusia nu vede nicio raţiune de a organiza "în zilele următoare" o nouă rundă de discuţii cu Occidentul cu privire la garanţiile de securitate , după primele două runde de negocieri marcate de divergenţe, potrivit AFP.
"Fără a clarifica dacă există rezerve de flexibilitate de cealaltă parte pe teme importante, nu există niciun motiv de a ne aşeza la masa (negocierilor) în următoarele zile, de a ne aduna din nou şi a începe aceleaşi discuţii", a afirmat viceministrul rus de externe.
Statele Unite şi ţările aliate lor în cadrul NATO nu sunt sub nicio formă dispuse să îndeplinească cerinţele cheie ale Rusiei în ceea ce priveşte garanţiile de securitate, a adăugat el.
"Principala problemă a SUA şi a ţărilor aliate din NATO este că nu sunt pregătite, sub nicio formă, sub niciun motiv, să vină în întâmpinarea cererilor noastre cheie ca Alianţa Nord-Atlantică să nu se mai extindă şi să-şi evacueze infrastructura (din noile state membre) pentru a reveni la situaţia din 1997", a declarat Serghei Riabkov, citat de TASS.
Aceeaşi lipsă de disponibilitate se observă şi în privinţa garanţiile obligatorii din punct de vedere juridic cerute de Rusia privind nedesfăşurarea unor sisteme strategice în imediata vecinătate frontierelor ruse, a adăugat viceministrul rus.
Reţeta Moscovei de îngenunchere a foselor republici sovietice
Dar acum după proteste, Kazahstanul pare să fi intrat din nou pe orbita Rusie care pare că ar fi găsit reţeta de îngenunchere a fostelor republici sovietice.
Ultimele evoluţii din regiune au profilat câteva „reţete ruseşti” de îngenunchiere a fostelor republici sovietice: 1. Ajutor poliţienesc în sistemul de securitate colectivă patronat de Moscova – cazul Kazahstanului; 2 Invazie militară directă cu anexarea unor teritorii sub pretextul apărării etnicilor ruşi şi al stăvilirii extinderii NATO, cea care sprijină un „regim fascist” în Ucraina; 3. Presiuni insidioase prin sabotarea comerţului şi şantaj energetic, care conduc la scumpiri în cascadă a serviciilor şi produselor de bază.
Ultima reţetă e cea mai convenabilă Kremlinului (ca parte a „tacticilor hibride”), pentru că dă aparenţa unui conflict intern între o populaţie sărăcită, indignată, şi o guvernare iresponsabilă, „vândută Occidentului”. Republica Moldova se află în categoria a treia, a presiunilor economice aplicate de Rusia, dar ştim foarte bine că nimic nu ne protejează de o agresiune militară în deplinul înţeles al cuvântului, având un desant rusesc în Transnistria, pentru ca mai târziu, înţelegând cum stă necesitatea istorică, să fim „pacificaţi”, la cererea noastră, după „model kazah”.
Se încarcă comentariile...
