Occidentul a rămas fără arme în faţa autocraţilor
0
Autoriţăţile de la Minsk, Moscova şi Ankara au continuat nestingherite arestarea militanţilor opoziţiei, în ciuda presiunilor occidentale şi a ameninţărilor cu noi sancţiuni. Mai mult, Lukaşenko, Putin şi Erdogan au trecut la ameninâţări.
Dictatorul de la Minsk, Aleksandr Lukaşenko a decis să restricţioneze posibilitatea cetăţenilor de a călători în altă ţară pe cale rutieră, autorizaţi fiind doar deţinătorii unui permis de şedere permanentă într-un stat străin. Într-un mesaj postat marţi pe Telegram serviciul de poliţie de frontieră din Belarus a indicat că doar „cetăţeni deţin un document care confirmă autorizarea de şedere permanentă într-un stat străin” au dreptul să părăsească Belarusul, adăugând că ”un permis de şedere temporară (…) nu constituie un motiv pentru a călători în străinătate”.
În prezent, părăsirea ţării pe cale rutieră este permisă doar o dată la şase luni. Înăsprirea normelor decisă de Comitetul pentru Frontiera de Stat urmează scandalului internaţional privind recenta deturnare în Belarus a unui zbor Ryanair şi arestarea disidentului Roman Protasevici şi a prietenei sale, Sofia Sapega. În paralele continuă persecuţiile la adresa opozanţilor regimului. Unul din puţinele site-uri de ştiri independente din Belarus, TUT.BY, a anunţat luni că redactorul său şef Marina Zolotova a fost acuzată într-un caz de evaziune fiscală despre care susţine că a fost fabricat ca parte a unei represiuni a regimului împotriva mass-media, informează Reuters.
Zolotova riscă o pedeapsă cu închisoarea între trei şi şapte ani dacă va fi găsită vinovată după o audiere ce a avut loc cu uşile închise, susţine TUT.BY. Autorităţile din Belarus au arestat deja 15 angajaţi ai TUT.BY ca parte a unei represiuni iniţiate în urma protestelor în masă împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, declanşate după controversatele alegeri prezidenţiale de anul trecut.
Un activist din cadrul opoziţiei belaruse, Stepan Latipov, s-a înjunghiat cu un pix chiar în boxa acuzaţilor, în timpul procesului. Înainte să treacă la fapte, opozantul, în vârstă de 41 de ani, l-a avertizat pe tatăl său, care tocmai depusese mărturie, că a fost ameninţat cu urmărirea în justiţie a familiei, în cazul în care nu-şi recunoaşte vinovăţia, porivit aceleiaşi surse.
„Dacă nu te întorci de bunăvoie în ţară, îţi vom aresta bunicii”
O jurnalistă de 23 de ani, care a reuşit să fugă din Belarus chiar în ziua în care Roman Protasevici a fost arestat, este în prezent şantajată cu arestarea membrilor familiei sale dacă nu se întoarce benevol în această ţară, informează Euronews. Arina Malinovskaia, reporter al canalului polonez Belsat a intrat în atenţia poliţiei din Belarus după ce a intervievat, pentru un canal polonez de televiziune, doi foşti ofiţeri bieloruşi de poliţie. La câteva zile după difuzarea reportajului, poliţia a bătut la uşa Arinei.
După ce apartamentul ei a rămas fără curent, jurnalista a decis să părăsească imediat Belarusul. Arina Malinovskaia a plecat urgent către Kiev, Ucraina. La puţin timp după ce a ajuns în Ucraina, jurnalista a fost sunată din cumnatul său care deja fusese arestat de poliţia din Belarus. Acesta i-a transmis că nu va fi eliberat până când ea nu se va reîntoarce de bunăvoie în ţară. Apoi, un necunoscut, care s-a recomandat a fi de la „Departamentul de Afaceri Interne al districtului Leninski din Belarus” a ameninţat-o pe Arina că, dacă refuză să revină în ţară, bunicii ei vor fi, la rândul lor, arestaţi.
Clorină pentru a face aerul greu de respirat în celule
Stanislav Ivaşkevici, jurnalist de investigaţie la Belsat, a povestit pentru Euronews că în prezent închisorile din Belarus sunt suprapopulate. În plus, gardienii pun o găleată plină de clorină în celule pentru a face aerul şi mai greu de respirat.
Val de arestări în rândul opozanţilor, în Rusia
Între timp, în Rusia, un important opozant politic şi fost parlamentar, Dmitri Gudkov, a fost reţinut marţi, parte a unei represiuni mai ample împotriva opozanţilor Kremlinului, transmite Reuters. În perioada în care a fost deputat în camera inferioară a parlamentului, Gudkov a fost expulzat din partidul O Rusie Justă în 2013 pentru că a contribuit la organizarea protestelor anti-Kremlin. Ulterior s-a alăturat opoziţiei liberale a Rusiei împotriva preşedintelui Vladimir Putin. Într-o postare pe reţelele de socializare în prima parte a zilei de marţi, Gudkov, în vârstă de 41 de ani, a informat că poliţiştii au percheziţionat cabana în care se afla şi că aceştia îi au în vizor şi pe foşti şi actuali membri ai echipei sale.
Agenţia TASS, citând surse pe care nu le numeşte, a informat că Gudkov a fost reţinut pentru 48 de ore sub suspiciunea că nu şi-a plătit nişte datorii conform unui contract de leasing pentru o clădire nerezidenţială în perioada 2015-2017. Gudkov riscă o pedeapsă cu închisoarea de până la cinci ani dacă va fi acuzat şi găsit vinovat. Această arestare este cea mai recentă acţiune din represiunea mai amplă împotriva opozanţilor Kremlinului înaintea alegerilor parlamentare din septembrie. Tot marţi, autorităţile ruse au „vizitat” şi apartamentul activistului de opoziţie Andrei Pivovarov, la o zi după ce acesta a fost ridicat dintr-un avion înainte de decolarea din Sankt-Petersburg şi dus în arest. Parlamentul rus se pregăteşte să adopte o lege care ar urma să crească răspunderea penală pentru oricine cooperează cu „organizaţii indezirabile”. Kremlinul argumentează că legea este necesară pentru a proteja securitatea naţională a Rusiei şi pentru a evita imixtiunile din exterior.
Erdogan îşi „repatriază“ opozanţii
În ceea ce-l prveşte pe preşedintele turc Recept Erdogan, serviciile de informaţii turce l-au arestat în străinătate şi repatriat pe un nepot al predicatorului Fethullah Gülen, acuzat de preşedintele Recep Tayyip Erdogan că ar fi orchestrat puciul eşuat din iulie 2016 împotriva sa. Potrivit agenţiei Anadolu, Selahaddin Gülen a fost adus în Turcia de agenţi ai Organizaţiei naţionale de informaţii (MIT) după ce a fost arestat într-o ţară al cărei nume nu a fost dezvăluit. Turcia a „repatriat” mai multe zeci de persoane acuzate de apartenenţă la mişcarea lui Fethullah Gülen, mai ales din ţări din Balcani şi din Africa. În 2018, răpirea din Kosovo de către agenţi ai MIT a şase cetăţeni turci acuzaţi de legături cu Gülen a provocat o criză politică la Pristina, ce a condus la demiterea ministrului de interne şi a şefului serviciului de informaţii.
Ameniţări pe faţă la adresa Occidentului
În plus, totţi acceşti autocraţi, au început să se sprjinine unii pe alţii şi să ameninţe Occidentul, divizat în legătură cu sancţiunile ce ar trebui impuse acestpr state. Ppreşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a avertizat marţi SUA că riscă „să piardă un prieten preţios” prin „încolţirea” Turciei, cu două săptămâni înaintea unei întâlniri cu omologul său american Joe Biden pe fondul tensiunilor bilaterale. Dictatorul de la Minsk a declarat că în caz de nevoie, armata rusă poate ajunge în 24 de ore în Belarus. Mai mult, la întâlnirea lor la Soci din 28 mai, Putin şi Lukaşenko au discutat despre acordarea celei de-a doua tranşe, de 500.000 de dolari (în jur de 410 milioane de euro), dintr-un credit rusesc de un miliard de dolari, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
UE va impune interdicţii companiei aeriene de stat din Belarus, înainte de sancţiuni economice
Uniunea Europeană pregăteşte noi sancţiuni pentru Belarus – compania aeriană naţională şi în jur de 12 oficiali de aviaţie bieloruşi vor fi sancţionaţi, spun trei diplomaţi europeni, citaţi de Reuters. Conform acestora, aceasta reprezintă o măsură provizorie înainte de impunerea de noi sancţiuni economice care să ţintească sectoare-cheie din economia bielorusă.
Măsurile propuse, îngheţări de active şi interdicţii de călătorie, reprezintă un nou pachet de sancţiuni europene asupra Belarusului, după deturnarea de către regimul Lukaşenko a unei curse Ryanair pentru arestarea unui jurnalist disident.
Statele UE, care au descris incidentul drept „piraterie de stat” spun că vor să ţintească sectoare care joacă un rol central în economia bielorusă, pentru a-l pedepsi în mod real pe dictatorul de la Minsk, Aleksandr Lukaşenko. Printre domeniile care ar putea fi sancţionate se numără cel al vânzării de obligaţiuni, sectorul petrolier şi cel al potasei.
„Toate statele UE sunt de acord cu această abordare şi reprezintă un semnal clar pentru Lukaşenko că acţiunile sale sunt periculoase şi inacceptabile”, au spus doi diplomaţi europeni.
Deşi sancţiunile se află încă în discuţie, ambasadorii europeni ar putea aproba, până vineri, interdicţii pentru survolarea spaţiului aerian de aeronave in Belarus şi aterizarea în Europa a acestor avioane.
Marea Britanie a suspendat deja licenţa de zbor a companiei de stat bieloruse, Belavia. UE urmează să ia aceeaşi măsură. Oficiali bieloruşi din aviaţia militară şi din ministerele transporturilor şi apărării urmează, de asemenea, să fie sancţionaţi.
Se încarcă comentariile...
