Gara lituaniană trezită din amorţire de o alarmă geopolitică: „Ştim cu toţii cât de delicat este Kaliningradul pentru ruşi”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Staţia de tren Kybartai din Lituania FOTO Wikidata
Staţia de tren Kybartai din Lituania FOTO Wikidata

Pe măsură ce războiul continuă neabătut în Ucraina, alimentând tensiunile între NATO şi Rusia, o staţie de tren baltică amorţită, prin care au trecut doar puţine trenuri săptămâna trecută, s-a trezit în centrul unei confruntări periculoase reînnoite între Est şi Vest, relatează NYT.

Staţia se află la graniţa dintre Lituania, o ţară-membră NATO şi o susţinătoare îndârjită a Ucrainei, şi Kaliningrad, enclava rusească de la Marea Baltică, unde Rusia are rachete cu capacitate nucleară, şi care este despărţită de restul Rusiei.

Din oraşul lituanian Kybartai liniile ferate se întind către vest înspre Kaliningrad, unde duc bunuri, conturând o potenţială linie de fractură strategică la marginile Europei.

Tensiuni vechi şi înăbuşite  au izbucnit cu privire la Kaliningrad, fragilizând şi mai mult relaţiile Rusiei cu Occidentul, după aserţiunile nefondate  ale Moscovei că Europa sugrumă rutele feroviare şi rutiere folosite pentru a transporta provizii vitale în enclavă.

„Rusia va răspunde cu siguranţă unui asemenea act ostil”, a avertizat Nikolai Patruşev, preşedintele Consiliului rus de Securitate şi unul din consilierii apropiaţi ai lui Putin. În cursul unei vizite la Kaliningrad, el a spus că Rusia va lua măsuri „în viitorul apropiat”, ce vor avea „consecinţe serioase asupra populaţiei Lituaniei”.

Ameninţarea a pus în mişcare eforturi agitate ale Washingtonului şi ale capitalelor europene de a preîntâmpina o situaţie pe care au încercat să o evite încă din primele zile ale invaziei, şi anume o confruntare directă între Rusia şi NATO.

Miercuri miniştrii lituanieni şi legiuitorii s-au întrunit la o cameră de conferinţă securizată din subteran pentru  a examina posibile răspunsuri ale Rusiei şi dezbate modul în care detaliile seci ale sancţiunilor europene au declanşat o succesiune de consecinţe neintenţionate şi potenţial periculoase, scrie NYT.

„Nimeni nu a dorit sau nu s-a aşteptat la nimic din toate acestea. Ştim cu toţii cât de delicat este Kaliningradul pentru ruşi”,  a spus Laurynas Kasciunas, preşedintele comitetului de apărare şi securitate al Lituaniei, care a prezidat întâlnirea.

Marius Emuzis, expert în istoria erei sovietice la Universitatea din Vilnius, a spus că Kaliningradul a fost întotdeauna un „loc complicat şi volatil”, parte a regiunii cunoscute până în 1945 drept Prusia de Est, centrul militarismului german.

Cucerită de Armata Roşie la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, regiunea a fost golită de germani şi supusă la ceea ce Emuzis a descris drept „anarhie militară” - jafuri, violuri şi violenţă gratuită a soldaţilor sovietici. Primul lider al Partidului Comunist  trimis de la Moscova de Stalin pentru a restabili ordinea s-a împuşcat în 1947 din cauza disperării.

Haosul s-a domolit ulterior, doar că Kaliningradul, încadrat de Polonia şi Lituania, ambele membre NATO în prezent, nu şi-a pierdut niciodată caracterul de loc nesigur, separat de restul Rusiei şi înconjurat de potenţiali inamici.

Fostul consilier pentru securitate naţională al preşedintelui Trump, Robert O'Brien, a descris Kaliningradul, locul unde se află Flota Baltică a marinei ruse, plin de rachete avansate Iskander, drept un „pumnal în inima Europei”.

Peter Nielsen, un colonel danez care conduce o unitate NATO la Vilnius, capitala Lituaniei, a declarat că nu a observat în ultimele zile semne că Rusia ar pregăti vreo acţiune militară împotriva Lituaniei. „Am dormit prost în luna de dinaintea invaziei asupra Ucrainei; acum dorm foarte bine”, a spus el într-un interviu. „Să batem în lemn."

Ce ar decide Rusia în cele din urmă, a adăugat el, va depinde de ce are în minte Putin, or „nu putem analiza asta”. Dar capacitatea preşedintelui rus de a acţiona, cu excepţia iniţierii unui război nuclear, este sever limitată, a explicat el: „Urmărim ceea ce fac, nu ceea ce spun”.

Aproximativ jumătate din trupele şi echipamentele ruseşti staţionate anterior în Kaliningrad, au fost acum redistribuite pe frontul din Ucraina. Statele Unite, în schimb, au întărit forţele NATO în Lituania, cu aproximativ 700 de soldaţi americani care vor fi prezenţi prin rotaţie în ţară pentru a suplimenta contingentul regulat de 1.150 de soldaţi germani, 250 olandezi şi 200 de soldaţi norvegieni.

Acest fapt, a  observat colonelul Nielsen, face ca o lovitură militară rusă împotriva Lituaniei să fie foarte puţin probabilă – „chiar dacă sunt nebuni”.

O probabilitate mai mare, potrivit oficialilor de la Vilnius, ar avea o interferenţă a Rusiei asupra căillor maritime din apropierea principalului port baltic al Lituaniei, Klaipeda, prin exerciţii militare sau perturbarea reţele de electricitate care leagă Rusia, Belarus, Lituania, Letonia şi Estonia.

Totuşi asta ar presupune,  remarcă Dainius Kreivys, ministrul  lituanian al energiei, întreruperea energiei electrice în toate statele baltice, o escaladare pe care Moscova probabil nu o doreşte. În plus, Lituania a stabilit legături cu Polonia, Finlanda şi Suedia, care îi permit să se conecteze cu uşurinţă la reţeaua europeană şi să evite oprirea curentului.

În timp ce oficialii guvernamentali au minimizat ameninţările ruseşti, nervii sunt întinşi, de aceea, pentru  a ajuta la calmarea acestei agitaţii, Statele Unite au promis miercuri sprijin „de fier” în cazul unei acţiuni militare sau de altă natură din partea Rusiei.

Primul care a conştientizat că există o problemă a fost guvernatorul Kaliningradului, Anton Alikhanov, care pe 17 iunie a postat un mesaj video pe canalul său Telegram anunţând că a primit „vestea neplăcută” că Lituania interzice traficul de mărfuri între Rusia continentală şi teritoriul său, în virtutea sancţiunilor europene.

El a susţinut că interdicţia – despre care Lituania insistă că nu e reală – priveşte aproximativ jumătate din produsele pe care le importă Kaliningrad , fiind o „încălcare brutală” a angajamentului Uniunii Europene de a permite fluxul nestingherit de mărfuri între două regiuni ale Rusiei.

Lituania afirmă că ponderea mărfurilor către Kaliningrad, afectate până acum de restricţiile europene, se ridică la doar 1% din traficul total, deoarece multe sancţiuni ale UE împotriva acestui trafic nu au intrat încă în vigoare.

„Ruşii vor să creeze isterie”, a spus Kasciunas, preşedintele comitetului de apărare şi securitate, sugerând că face parte dintr-un efort al Rusiei de a crea divergenţe între ţările UE - care au fost neobişnuit de unite în ceea ce priveşte sancţiunile - şi de a forţa pe această cale blocul comunitar să admită excepţii ce riscă să pericliteze politica de pedepsire a Rusiei pentru invazia sa.

Un raport intern al căilor ferate naţionale din Lituania arată că transporturile de marfă între Rusia continentală şi Kaliningrad au scăzut drastic chiar înainte de intrarea în vigoare a sancţiunilor, de la 616.000 de tone în martie la 298.000 de tone în mai. În proporţie de cincizeci şi patru la sută, au fost mărfuri vizate de sancţiunile europene, dar care nu erau încă interzise în cadrul programului de implementare în etape. Sancţiunile deja anunţate pentru vodcă, de exemplu, nu intră în vigoare până pe 10 iulie.

Într-un mesaj video de săptămâna trecută, prim-ministrul lituanian Ingrida Simonyte a respins afirmaţiile ruse de blocaj ca fiind o „minciună”, notând că pasagerii încă puteau călători liber cu trenul, în timp ce traficul de marfă a fost perturbat nesemnificativ.

Simonyte a subliniat că Lituania doar „se conformează sancţiunilor impuse de Uniunea Europeană Rusiei pentru agresiunea şi războiul său împotriva Ucrainei”.

Nesigură dacă mărfurile ruseşti sancţionate au fost interzise numai de la vânzare în Europa sau şi de la tranzitul pe teritoriul UE, Lituania a cerut în acest an clarificări braţului executiv al blocului, Comisia Europeană, care i-a transmis în aprilie că „tranzitul între Kaliningrad şi Rusia continentală via statele membre  UE pentru produsele din domeniul măsurilor sunt, de asemenea, interzise.”

A primit îndrumarea să se efectueze verificări „proporţionale”, numai că ce  înseamnă asta a rămas neclar.

În speranţa unei oarecare clarităţi, Lituania aşteaptă acum ca Comisia Europeană să emită orientări precise cu privire la cum şi când ar trebui să se aplice sancţiunile asupra mărfurilor ruşilor către Kaliningrad. Oficialii Lituaniei au spus că se aşteaptă la o decizie în zilele următoare.

Îngrijorată că cel mai vestic teritoriu al său ar putea fi separat de restul ţării în urma destrămării Uniunii Sovietice şi conturării Lituaniei ca stat independent, Moscova a negociat ani de zile cu liderii post-sovietici de la Vilnius în vederea unor garanţii de trecere sigură şi neîntreruptă pentru trenurile sale.

Gediminas Kirkilas, fost prim-ministru lituanian care a participat la negocieri în 2002 şi 2003, a declarat că acordul se referă la traficul de pasageri, nu de marfă, ceea ce arată faptul că nimeni nu şi-a imaginat atunci că Rusia va intra sub sancţiuni care restricţionează transportul mărfurilor sale.

Cele două ţări au convenit că trenurile ruseşti, încuiate pe timpul călătoriei pentru a împiedica pasagerii să sară şi să intre în Lituania fără vize, să poată tranzita liber.

Într-o staţie Kybartai aproape goală, săptămâna aceasta, trenul încuiat de la Kaliningrad la Moscova şi-a deschis uşile temporar pentru a permite inspectorilor vamali şi poliţiştilor de frontieră lituanieni să numere pasagerii. Erau doar 191 - o scădere bruscă faţă de cei 700 care făceau călătoria în timpul sezonului de vară anterior războiului din Ucraina, relatează NYT.

Saulius Baikstys, directorul staţiei, a spus că este „desigur îngrijorat” de creşterea tensiunilor – dar nu fiindcă s-ar teme de un atac rusesc, ci „pentru că suntem îngrijoraţi că ne pierdem locurile de muncă” dacă trenurile încetează să circule între cele două ţări.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite